ComenteazăAhmed, 39 de ani, deschide ușa camerei în care este cazat cu soția, fiul lor și câinele Fontik, care începe să latre. „Security!”, glumește Ahmed, un iranian care a locuit în ultimii 17 ani în Ucraina.
Suntem în camera cu numărul 4 a fostului centru Odesa, unde asociația Carusel a pregătit 40 de locuri pentru refugiați. Trei dintre ele sunt ocupate de familia lui Ahmed. Cei trei vin din orașul Odesa, ca vechiul nume al centrului. O potrivire ciudată, în vremurile sumbre pe care le trăim.
Fontik este câinele lor, de aceeași vârstă cu relația dintre ei. 8 ani. Bărbatul l-a cumpărat înainte de prima întâlnire cu soția dintr-o piață din oraș „unde sâmbătă și duminică se vând animale”.
Iar Ira, soția, nu a conceput să plece fără el la drum. „Bine, îl luăm”, i-a răspuns Ahmed. N-a putut să-i facă pe plac însă și fiului de 17 ani, nevoit să-și lase computerul și prietenii acolo.
„Am plâns cu toții. L-am rugat să-și ia doar strictul necesar. O periuță de dinți, niște lenjerie, haine”, povestește Ahmed.
„S-a terminat totul, «trebuie să lăsăm computerul și celelalte, ia-ți niște lucruri necesare». Plângea. «Tată, nu e posibil. Vreau să mă joc. Am prieteni, școală aici, nu e posibil». Am început toți să plângem”, povestește Ahmed.
IT-ist ajuns bucătar
Ahmed a venit în Ucraina acum 17 ani la facultate. Are un master în inginerie informatică. Însă viața l-a dus pe alt făgaș. Și a ajuns bucătar într-un restaurant fast food și cu specific local.
Pe 24 februarie, dimineața în care Vladimir Putin a anunțat invazia în Ucraina, el gătea borșci, borș ucrainean cu sfeclă, pregătind de dimineață ziua de lucru.
„Am aflat de la oameni și de la TV, așa că am început să închidem totul. Am vândut ceva la preț redus ca să facem rost de bani și apoi am fugit”, spune el.
Îi plac multe feluri de mâncare. Borșci, vareneke, pelmeni (variante de colțunași ucraineni – n.r.).
„Luați tot și plecați”
Joi, la o săptămână după anunț, Ahmed a aflat de la soacra sa de pericolul unui atac asupra Odesei. 11 nave de război, spune el, sunt pregătite să atace orașul.
Nu doar geografic, ci și strategic, Odesa va fi, cel mai probabil, următoarea țintă pentru ruși, care au cucerit deja Hersonul, oraș mare, aflat la doi pași de Odesa, iar Harkovul și Kievul au fost asediate de zile întregi. Pierderea celui mai mare oraș-port al Ucrainei ar fi o catastrofă economică pentru Ucraina, scrie The Guardian.
Asta nu înseamnă că până acum n-a auzit „explozii și bombe” în prima săptămână de conflict.
Însă cuvintele soacrei l-au convins.
Am primit un apel de la mama-soacră. Ea ne-a zis că avem doar 10 sau 15 minute. Vă rog, vă rog, vă rog! Luați-vă pantofii, luați-vă hainele, plecați! Ne-am luat ce aveam și am părăsit casa. 10-15 minute ne-a luat. Erau autobuzele în fața Universității de Medicină, ne-am urcat într-unul și am ajuns în România.
„Mă simt ucrainean”
Ahmed spune că speră ca România să fie doar o haltă pentru el și familia sa.
„Încerc să merg în Vest, pentru că soția mea a găsit deja ceva, a aplicat pentru job în Cehia și Germania și a primit niște documente. Dar noi am lăsat totul acolo”, spune el pentru Libertatea.
În Germania are și multe rude și colegi de liceu, în special în Dusseldorf. Și-a lăsat însă o parte din inimă la Odesa.
Țara sa de origine este una dintre puținele care s-au poziționat mai degrabă pro-Putin în războiul său din Ucraina. Deși ministrul de externe iranian a declarat că „nu considerăm războiul o soluție”, liderul spiritual al Iranului, Ali Khamenei, consideră că Ucraina este „o victimă a politicii americane”, iar „criza ucraineană își are rădăcinile în provocările NATO”. Declarația lui Khamenei a fost difuzată de televiziunea de stat din Iran și preluată de agenția de știri rusă TASS.
Poziția liderilor din țara sa de baștină nu are legătură însă cu Ahmed și viața lui. „Mă simt ucrainean, nu iranian”, spune el. „Iubesc mâncarea ucraineană, poporul ucrainean, e minunat. Îl iubesc mai mult și decât propriul popor iranian”, încheie el.
Odesa din București – 40 de locuri pentru refugiații ucraineni
Cristina Oprea, parte din echipa Carusel, spune că, înainte să deschidă centrul, weekendul trecut au fost la graniță și au evaluat situația.
„Am fost solicitați de DGASMB, cu care suntem în colaborare, să deschidem acest centru pentru persoanele care sunt în tranzit în București. Ne-am mobilizat foarte repede. E un spațiu care a fost adăpost de noapte pentru persoanele fără adăpost”, explică Cristina Oprea.
Vineri seara erau cazate aproximativ 10 persoane. Centrul, aflat lângă Parcul Tineretului, are 40 de locuri, majoritatea împărțite în camere cu câte două paturi. Pe hol sunt provizii – produse de igienă, vitamine, mâncare, dulciuri și fructe. Apă fierbinte mereu, pentru ceai și cafele. Plus echipa Carusel și voluntari, pregătiți să ofere orice informații, în engleză sau pe telefon, cu Google Translate.
Andrei și Vitali ajung și ei vineri seara în centru, au câte un ghiozdan și câte un troller. Unul dintre ei e marinar, urmează să plece la lucru. „Merg oriunde, și în Africa”, spune bărbatul.
„Toți cei care au ajuns aici ne-au spus că au nevoie să facă un duș și să doarmă, să se liniștească, pentru că veneau după 4-6 zile de mers continuu”, mai precizează Oprea.
Apoi, oamenii au avut nevoie de sprijin pentru a face demersurile să plece mai departe – testare COVID, asigurat transportul către gară/aeroport, informații referitoare la condițiile de călătorie în țările spre care mergeau.
Și internet, să vorbească cu rudele din Ucraina. Și să-și planifice călătoria într-o direcție la mii de kilometri depărtare de casă.