“Radiațiile de la laptop sunt la fel ca atunci când te uiți la televizor. Cantitatea de lumină care îți vine de la ecran e mult mai mică decât cea de la lumina zilei. Noi tot timpul suntem expuși la radiație dintr-un spectru sau altul”, a explicat fizicianul Octavian Micu de la Institutul de Științe Spațiale.
Dacă am face măsurători, s-ar descoperi că acel device nu mărește expunerea la radiație mai mult decât ești expus la lumina zilei.
Fizician Octavian Micu, de la Institutul de Științe Spațiale:
Cu alte cuvinte, suntem mai “radiați” dacă stăm la soare decât în fața unui laptop sau calculator.
“Cantitatea de radiație ultravioletă emisă de monitoarele LCD este foarte mică, neglijabilă chiar prin comparație cu cea pe care o primim de la soare, dacă stăm afară. Deci, radiația ultravioletă nu e o problemă. În plus, radiația infraroșie e radiație termică, altfel spus, e asemenea căldurii produse de orice corp cald. Și aceasta este în cantități neglijabile”, a completat cercetătorul.
“Un motiv mai penibil pentru a cere sporuri nici că puteau inventa!”
Pentru un fizician care și-a obținut titlul de doctor în fizică la Universitatea Alabama din SUA și apoi a urmat un program postdoctoral la Universitatea Tehnică din Dortmund, Germania, cererea profesorilor de a primi un spor fiindcă stau mai mult timp la calculator este absurdă. “Un motiv mai penibil pentru a cere sporuri nici că puteau inventa!”.
Un alt cercetător român, Cristian Presură, a explicat pentru Libertatea că nici radiațiile 4 sau 5G nu ne fac rău. “Efectele acestor radiații electromagnetice sunt termale, ele doar încălzesc obiectele. Cunoaștem asta de la cuptorul cu microunde, care are o radiație electromagnetică asemănătoare. Punem mâncare înăuntru și este încălzită.
“Diferența esențială constă în intensitatea radiațiilor, pentru că un cuptor cu microunde are 1.000 de wați, pe când acest telefon, în cel mai rău caz, în cel mai grav caz, emite către noi, eventual, un watt în momentul în care vorbim cu el lipit la ureche”, a explicat fizicianul.
Când autoritățile române bat știința
Chiar dacă știința spune altceva, sporurile pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă, inclusiv pentru folosirea calculatorului, se acordă în multe instituții ale statului. Cum sunt primăriile sau ministerele, de pildă.
Dar a existat și un caz excepțional, în Gorj, în care și personalul din învățământ a primit bani în plus. În 2017, 300 de directori, secretari şi contabili din mai multe școli din Gorj au primit un spor pentru că lucrează pe calculator.
Comisia dedicată pentru aceste verificări aparține Direcției pentru Sănătate Publică. Venea și verifica biroul și stabilea că într-adevăr sunt condiții vătămătoare de lucru pentru persoanele care muncesc în biroul directorului, la serviciul contabil, secretariat sau laboratoare de informatică, potrivit Digi24.
Atunci, miniștrii educației și sănătății au trimis adrese Inspectoratului Școlar Gorj că sporul este ilegal, fiindcă nu există un regulament care să vizeze personalul din învățământ.
Ce alți bugetari primesc sporul “de calculator”
Trei ani mai târziu, în contextul în care pandemia a mutat școala online, toți profesorii reprezentați de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) cer acest spor. Fiindcă îl primesc și alții din alte sectoare administrative.
“Am solicitat să se modifice HG 34/2018 și să se aloce fonduri pentru bugetul anului viitor pentru condiții deosebite de muncă. Da, poate fi luat în calcul și acest spor, care este acordat în multe sectoare bugetare. Învățământul de ce nu ar avea dreptul? Trebuie avut în vedere că acesta nu se poate acorda decât dacă se fac măsurători și se constată depășirea parametrilor normali”, a declarat Simion Hancescu, președinte FSLI.
Potrivit legii, sporul pentru condiții periculoase care se acordă în prezent pentru angajații din administrația locală este de 5, 10 sau 15% din salariul de bază, în funcție de numărul factorilor de risc la care sunt expuși.
La Primăria Capitalei, de exemplu, aceste sporuri începeau de la 300 de lei pentru un muncitor necalificat și ajungeau la 2.300 de lei pentru secretarul general, arhitectul-șef sau un director general, potrivit Newsweek. Aceeași publicație arată că primesc acest spor și angajații Ministerului Educației, dar și cei din Ministerul Afacerilor Externe, Justiției, Economiei și din Casa Poporului.
Ce spune legea
Potrivit Guvernului, sporul se acordă în urma unor buletine de determinare realizate de Direcțiile de Sănătate Publică. Analiza trebuie să arate că s-au înregistrat cazuri de îmbolnăviri profesionale din cauza muncii prestate, au existat accidente de muncă și s-a constatat și un indice de morbiditate.
Legea care îi privește pe profesori și pentru care cer modificări prevede în prezent un spor de 5% doar pentru profesorii de informatică, informaticienii, analiștii programatori sau inginerii de sistem din laboratoarele de specialitate “dotate cu rețele informatice constituite din cel puțin 12 unități”.
Mai primește un spor de:
- 7% – personalul din locurile de muncă aflate sub acțiunea câmpurilor electromagnetice produse de emițători de televiziune, pentru comunicații, radiolocație, stații radio;
- 10% – personalul din bibliotecile care prelucrează, conservă sau restaurează carte veche sau cei din laboratoarele de cercetare în ecologie sistemică;
- 12% – personalul din laboratoare de prelucrare metale feroase și neferoase, cu radiații laser, ultraviolete, raxe X, câmpuri sonore și personalul care conservă și restaurează obiecte de artă;
- 15% – personalul din învățământ care lucrează în laboratoare nucleare sau care folosește compuși chimici periculoși.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro