Cât timp cercetătorii lucrează la un vaccin, medicii trebuie să adapteze medicamente deja existente contra COVID-19

Autorii noii cercetări explică faptul că nu vom găsi un leac minune împotriva bolii și că ar trebui să ne punem speranțele într-o strategie bazată pe multiple căi de a combate virusul și simptomele generate de acesta.

Virusurile se folosesc de celulele noastre pentru a se înmulți, iar, în timp, acest proces duce la moartea celulelor-gazdă. Dar simptome precum febra sau inflamația sunt date de eforturile corpului nostru de a învinge patogenul. 

Autorii acestui studiu au trecut în revistă potențialele căi terapeutice prin care putem combate activitatea virusul. La momentul actual, explică aceștia, cele mai bune ținte le reprezintă proteinele TMPRSS2 și ACE2, prin care virusul poate pătrunde în celulele umane. TMPRSS2 este abundentă în aproape toate celulele noastre, pe când ACE2 pare a fi prezentă doar în anumite tipuri de celule, și în concentrații relativ mici (dar care variază în funcție de sex, vârstă, și la fumători).

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

Orice tratament contra COVID-19 trebuie să adreseze una din cele trei etape-cheie ale bolii: să prevină pătrunderea virusului în celule, să-l împiedice din a se înmulți dacă a infectat o celulă sau să reducă daunele produse de boală țesuturilor umane, în cazul acesta, leziunile din plămâni și inimă

Profesorul Anthony Davenport de la Universitatea Cambridge, co-autor al studiului:

Soluția nu va veni de la antivirale

Tratamentele antivirale care previn infecția se bazează pe compuși chimici ce imită proteine umane și blochează mecanic capacitatea virusului de a infecta. Virusul are cheia pentru a descuia celulele noastre, dar acest tip de medicamente sudează un lacăt pe cheie.

Tratamentele antivirale ce împiedică virusul să se înmulțească sunt, în general, compuși specializați care funcționează doar pe o specie sau tulpină de virus anume, deci este extrem de puțin probabil să găsim un tratament deja existent care să îndeplinească acest rol.

Tratamentul trebuie să fie ieftine și ușor de produs, să nu fie accesibil doar țărilor bogate

Recomandări

Ascensiunea lui Călin Georgescu, analizată de mai mulți experți: „Social media te convinge rapid, în câteva zile, dar fără profunzime”

Remdesivir, despre care am discutat în trecut aici, pare a fi unul dintre cei mai promițători candidați. 

Deși nu a fost eficient în tratarea Ebola (boala contra căreia a fost dezvoltat inițial), există dovezi preliminare că ar putea ajuta contra COVID-19 și a fost autorizat pentru cazuri de urgență în SUA. Un alt tip de tratament care a arătat potențial pană acum sunt anticorpii monoclonali, dar aceștia sunt mai scumpi de produs la scară largă.

E improbabil să existe un singur tratament minune – cel mai probabil, vom avea nevoie de câteva medicamente pe care să le folosim în combinație contra virusului. Cel mai important factor e să găsim unele care să fie ieftine și ușor de produs, pentru a ne asigura că sunt accesibile tuturor de pe glob, nu doar țărilor bogate.

Profesorul Anthony Davenport:

Echipa atrage atenția că la momentul actual sunt peste 300 de studii clinice în derulare în întreaga lume ce urmăresc să găsească un tratament contra virusului. Mare parte dintre ele nu vor fi ușor de folosit la scară largă, chiar dacă vor avea succes, pentru că încă nu știm exact cât de sigure sunt sau ce mecanism metabolic afectează. 

Orice medicament nou sau vaccin se arată eficient va trebui testat la scară largă pentru a dovedi că este sigur și nu generează efecte adverse, ceea ce va dura timp. Producerea și distribuirea în cantitățile necesare pentru populația globală vor dura încă și mai mult. 

Recomandări

Drumul de la Ceaușescu la Georgescu. Bonus: pericolul unui front „suveranist” care înseamnă, de facto, moartea statului român european

LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea. bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.  

Urmărește-ne pe Google News