Cercetătorii au descoperit cea mai veche victimă a ciumei, boală care a ucis 60% din populația Europei în secolul XIV

Prezența tulpinii arată că bacteria a apărut cu mii de ani mai devreme decât credeau anterior oamenii de știință, potrivit studiului publicat marți în revista Cell Reports.

Bărbatul în a căror rămășițe s-a identificat tulpina este considerat acea mai veche victimă cunoscută a acestei boli.

Cu o vârstă estimată între 20 și 30 de ani în momentul morții, el și-a pierdut cel mai probabil viața după ce a fost mușcat de un rozător care a purtat o tulpină a bacteriei, afirmă studiul.

Craniul său a fost excavat la sfârșitul anilor 1800, dar a dispărut la scurt timp după, fiind redescoperit de abia în 2011 în colecția antropologului Rudolph Virchow.

Echipa a extras mostre din dinții și oasele acestora pentru a le secvenția genomul și identifica patogenii virali și bacterieni. Întrucât rămășițele sunt atât de vechi, ADN-ul găsit în oase era prezent doar în fragmente mici.

Cercetătorii au reconstituit apoi cu minuțiozitate genomul bacteriei înainte de a o putea analiza și compara cu alte tulpini antice și moderne ale Y. pestis. Astfel, au descoperit dovezi ale bacteriei care cauzează ciuma.

Cercetătorii au stabilit de asemenea că această tulpină a Y. pestis ar fi putut aparține unei linii a bacteriei care a apărut în urmă cu aproximativ 7.000 de ani. Ei au descoperit și ceva cu totul aparte la această tulpină mai veche comparativ cu variațiile sale ulterioare: ea nu era transmisibilă oamenilor prin intermediul puricilor, spre deosebire de variantele sale mai moderne.

Recomandări

Strategia elaborată sub coordonarea lui Călin Georgescu prin care România se angaja să susțină „aspirațiile europene și euroatlantice” ale Ucrainei

Asta înseamnă că tulpina antică ar fi putut fi mai puțin contagioasă, cercetătorii notând de asemenea că prezența bacteriei doar în rămășițele bărbatului de 20-30 de ani și nu și în celelalte îngropate alături de el exclud o infecție comunitară mortală.

Istoria menționează în rândul celor mai mari epidemii care au lovit umanitatea mai multe perioade în care ciuma a făcut ravagii: de la ciuma lui Iustinian, care a făcut 25 de milioane de victime între 541 și 542, până la ciuma bubunică care este considerată cea mai mare catastrofă din istoria umanității, cu între 75 și 200 de milioane de victime, inclusiv 60% din populația Europei, între 1346 și 1353.

Urmărește-ne pe Google News