Cercetătorii din Cluj au descoperit în Munții Carpați o plantă care supraviețuiește de peste 60.000 de ani

Denumită „Andryala laevitomentosa”, planta este una dintre cele mai vechi de pe Pământ. Ea a fost găsită în Carpații Orientali, unde a reușit să supraviețuiască, în ciuda schimbărilor climatice majore, susțin cercetătorii Universității Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. 

„Andryala laevitomentosa, o specie endemică, extrem de rară, ar putea fi cel mai vechi organism viu de tip plantă de pe Pământ”, au transmis specialiștii.

Specia a fost descoperită în 1961 de către un student al universității din Cluj-Napoca și este considerată una dintre cele mai rare plante din lume. Concret, are doar cinci populaţii mici, distribuite pe o creastă montană de 1,8 km din Carpaţii Orientali (Munţii Bistriţei).

Planta nu produce semințe viabile și se înmulțește prin lăstari, formând clone care au supraviețuit zeci de mii de ani în condiții climatice extreme, inclusiv în timpul glaciațiunilor Pleistocenului.

Pentru această descoperire, cercetătorii au folosit tehnici avansate de analiză genetică pentru a studia aceste populaţii şi a determina vârsta acestor clone, iar rezultatele arată că există o diversitate genetică extrem de scăzută, însă populaţiile sale au dezvoltat diferenţieri genetice foarte mari.

Recomandări

Dosarul asasinatului de la Arad. Lipsurile care au dus la eliberarea suspecților și cine este marele absent din boxa arestaților

„Au fost identificaţi doar 11 indivizi distincţi genetic, dar longevitatea şi persistenţa acestor clone sunt incredibile. Astfel, cea mai bătrână clonă ar reprezenta unul dintre cei mai vechi, dacă nu chiar cel mai vechi individ cunoscut în lumea plantelor, demonstrând astfel o capacitate remarcabilă de adaptare şi supravieţuire a acestor organisme în faţa schimbărilor de mediu”, transmite prof. dr. Mihai Puşcaş, din cadrul Facultății de Biologie şi Geologie, Grădina Botanică Al. Borza din cadrul UBB, membru al echipei de cercetare.

Descoperirea subliniază longevitatea speciei și importanța conservării habitatului său unic. Pierderea clonelor ar însemna dispariția unui organism din perioada ultimei glaciațiuni. De asemenea, cercetarea oferă perspective asupra adaptării plantelor la schimbările climatice extreme și conservării biodiversității.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro