ComenteazăÎntr-o sală de conferințe de la Academia de Științe Tehnice din România își spun discursurile de început cercetătorii invitați din peste 20 de țări. S-au adunat pentru conferința „Consultanță științifică pentru politicieni cu ajutorul Academiilor Europene”. Niciun politician român nu e prezent.
Autostrăzi, suspendate sau nu, pasaje rămase în aer, trenuri de mare viteză, hidrocentrale, spitale. Toate sunt proiecte care ar necesita expertiza unor oameni de știință, încă din stadiul conceperii proiectelor de politici publice. Nu se întâmplă asta acum.
Așa că inginerii, medicii, economiști, cercetătorii din structura SAPEA – Science Advice for Policy by European Academies – încearcă să-i ajute și pe români să se implice în viața publică. Oamenii de știință români recunosc însă că oricât de deschiși au fost, nu s-au îngrămădit politicienii la ușa lor.
„Nu ne-au cerut politicienii sfatul până acum. Am impresia că au multe preocupări, probleme deosebite mai complexe și consideră că o discuție cu noi n-ar fi utilă, bănuiesc, nu știu, nu sunt sigur. Sau poate noi n-am fost suficient de insistenți sau poate noi n-am venit cu soluții la probleme din proprie inițiativă. Dar asta se datorează și faptului că de câte ori am venit cu așa ceva au fost ignorate”, este foarte diplomat Mihai Mihăiță, președintele Academiei pentru Științe Tehnice din România.
„Va fi înțelept acel politician care va ști să folosească omul de știință”
Florin Tănăsescu, inginer și cercetător, face o distincție din start: „ Politica n-ar trebui să fie un scop în sine, există o politică a bunului simț și o politică a obținerii unui rezultat. Eu așa înțeleg politica.” Cercetătorii vor să îi consilieze pe politicieni pentru ca proiectele lor de lege să nu mai fie „bâjbâite”. „De la Energie, la alimentație, la mediu, la infrastructură, inclusiv la viață și sănătate, problemele sunt foarte complexe care nu mai pot să fie rezolvate singur de o parte sau de cealaltă. Va fi înțelept în viitor acela care va ști să folosească omul de știință în satisfacerea unor necesități politice. Bineînțeles, aceste interese politice, subordonate interesului pe care trebuie să îl aibă societatea. Eu nu mă sperii de tranzițiile care apar și de bâjbâielile care se mai întâmplă în momentul de față. Dar știți cum este în automatizare, există oscilațiile respective și pe urmă se stabilizează. Cred în această stabilizare, cred în înțelepciunea oamenilor, cred că în momentul în care oamenii de știință oferă ceva, politicul ar trebui să fie mai receptiv și să-l susțină. După părerea mea, n-ar trebui să fie o voce în pustiu, ci el trebuie să fie omul care să fie ascultat, sprijinit”, spune Florin Tănăsescu.
Wilhelm Koppel este directorul științific al Institutului de Cercetări în Inginerie Electrică și în întreaga sa carieră de prea puține ori i s-a cerut sprijinul. „Se iau hotărâri politice majore, că tot ce se întâmplă în țara asta e în primul rând o hotărâre politică după aceea se transpune poate într-una economică sau de altă natură. Deci în partea asta economică, noi avem ce consulta, indiferent dacă politicul își dorește să construiască o cale ferată nouă, de mare viteză, sau să dezvolte un port sau să facă o autostradă nouă, noi avem cu ce veni la consultare”, explică acesta.
După cele două zile de conferință, cercetătorii vor face un raport despre ariile lor de expertiză și cum cred că ar putea să-I ajute pe politicieni. Pe cei care vor. Până la a ajunge la cercetători, politicienii vor trebui să dea seamă în fața electoratului prin intervenții filmate, în cadrul proiectului „O zi cu deputatul tău”.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!