ComenteazăAnul trecut, în aprilie, reputatul „Der Spiegel” îi dedica un articol lui Stöcker, care era prezentat ca un inventator genial, care a dezvoltat un vaccin împotriva coronavirusului.
100 de voluntari și o plângere penală
La acel moment, deja fuseseră inoculați în jur de 100 de voluntari, după cum declarase el publicației citate.
Stöcker susținea că nu au fost efecte secundare, că vaccinul are o eficiență de 97% și că poate fi produs în cantități mari, astfel încât să poată fi vaccinați toți cetățenii germani, cu sprijinul autorităților.
Treptat, medicul a căzut de pe soclul pe care fusese ridicat, ba, mai mult, s-a s-a trezit și cu o plângere penală, după ce Institutul Paul Ehrlich (PEI), care aprobă orice studiu clinic, a raportat administrarea serului său la Oficiul pentru Servicii Sociale din Kiel, iar acesta din urmă a depus plângere penală.
”Există o suspiciuni de fapte penale”, întrucât un studiu cu „medicamente experimentale” a avut loc fără să fi fost testat în prealabil, se arată în plângerea depusă.
Cum a sărit Stöcker toate etapele aprobării vaccinului
În acest context, s-a născut o dezbatere: e Stöcker un geniu a cărui muncă a fost blocată de birocrație sau avem de-a face cu un dr. Frankenstein iresponsabil?
Experții medicali înclină spre a doua variantă, declarându-se revoltați de faptul că Stöcker a sărit nenumărate etape de autorizare, care au fost introduse tocmai pentru a proteja pacienții.
Pentru ca un medicament – orice medicament, inclusiv vaccinurile – să fie aprobat pentru uz uman, trebuie să parcurgă un proces lung. Iar Stöcker este acuzat că nu a avut nicio aprobare, nu a făcut teste de laborator pe culturi de celule și nici măcar teste toxicologice pe animale, înainte să înceapă să testeze vaccinul pe oameni.
El nu a furnizat, ulterior, nicio informație privind aprobarea, protocolul de studiu și validarea preclinică și se pare că a folosit vaccinul pe oameni după ce l-a scos direct din laborator.
Și-a testat vaccinul pe angajați și pe propria familie
Pentru ca datele să fie nealterate, medicamentul nu poate fi testat pe cei care lucrează sau dețin compania respectivă – altă regulă pe care Stöcker a încălcat-o.
Este motivul pentru care inventatorii vaccinului BioNTech/ Pfizer nu au beneficiat de imunizare la începutul campaniei, anul trecut în decembrie.
Stöcker, însă, a anunțat că și-a vaccinat angajații și familia. Iar acest lucru poate fi privit ca o încălcare a jurământului medicilor de a nu face rău pacienților.
Potrivit lui Stöcker, vaccinul său se bazează pe un „antigen recombinant, care poate fi produs ușor și ieftin”. Acesta este comparabil cu vaccinurile existente împotriva hepatitei A și B. Întrucât antigenul, spre deosebire de vaccinurile ARNm sau vector, este deja reprodus în afara corpului, în speţă în laborator, „nu trebuie să ne temem de răspândirea necontrolată a informațiilor genetice infiltrate în organismul uman”, susține medicul.
Vaccinul dezvoltat de Novavax folosește aceleași principii și este în faze avansate de testare și aprobare de către Agenția Europeană a Medicamentului. Doar că Novavax – care, conform ultimelor date, are o eficiență de 89% împotriva COVID – a respectat procedurile pentru ca serul să fie testat și administrat în siguranță.
Ce acuzații i se aduc medicului german
Stöcker nu a prezentat date care să asigure că vaccinul lui nu a făcut rău voluntarilor și nici măcar care să susțină concluziile că serul produs de el ar avea eficiența declarată.
Vaccinul său nu se regăsește în niciun studiu al vreunui jurnal de renume.
Medicul a efectuat doar teste serologice, conform cărora s-au format anticorpi împotriva SARS-CoV-2 la subiecții săi.
Aceste date le vor solicita procurorii care instrumentează dosarul său.
Administrarea unui medicament neaprobat poate fi sancționată ca vătămare corporală. Pe de altă parte, aceasta constituie o încălcare a obligației de prudență în exercitarea meseriei, motiv pentru care Stöcker ar putea fi sancționat și de Colegiul Medicilor din Germania.
Stöcker este medic, dar şi antreprenor, fiind, între altele, proprietarul aeroportului din Lübeck.
Foto: Profimedia