ComenteazăDe când a luat amploare „telemunca”, a început să se înfiripe și o dezbatere care poate avea impact semnificativ în bugetele familiilor și ale companiilor deopotrivă.
Este cazul ca angajatul să accepte un salariu mai mic pentru că are la rândul său costuri mai mici? Asta se întâmplă deja în SUA, unde mulți dintre angajații din California migrează către state unde costul cu chiria este mult mai mic, uneori chiar înapoi cu părinții.
Sau, dimpotrivă, compania ar trebui să-i plătească angajatului ceva în plus pentru că la rândul ei nu mai are costuri cu chiria, utilitățile și echipamentele ci, dimpotrivă, se folosește de locuința angajatului pe post de „birou”, așa cum a decis recent un tribunal elvețian?
În România, legea tocmai a tranșat această dilemă mai degrabă în favoarea angajaților, dar nu ca obligativitate pentru angajatori, ci doar ca opțiune.
Astfel, de la 1 ianuarie contractele de telemuncă pot include o bonificație de 400 de lei care este deductibilă fiscal (poate fi trecută integral la cheltuieli) dar care nici nu este taxată cu impozit pe venit sau contribuții, la fel ca restul salariilor.
Suma este destinată susținerii „cheltuielilor cu utilitățile la locul în care angajații își desfășoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă și abonamentul de date, și achiziția mobilierului și echipamente de birou (…) fără necesitatea de prezentare a documentelor justificative”
De ce este important
Taxarea muncii în România este substanțială, de aproape 43%, cifră care ne plasează în top 10 european.
Dacă un angajator mărește un salariu brut cu 400 de lei, în buzunarul salariatului ajung doar 230 de lei. Invers, pentru a mări salariul net cu 400 de lei, angajatorul trebuie să adauge 700 de lei la salariul brut.
Mijloacele prin care poate fi mărit câștigul net fără cheltuieli suplimentare în mod legal sunt destul de puține. În cazul veniturilor mici, singurul mod fezabil este acordarea de tichete de masă.
În cazul veniturilor mari, metoda cea mai simplă este atribuirea „mașinii de serviciu”, la discreția utilizatorului, în ideea că este o cheltuială pe care oricum ar fi făcut-o.
Cei 400 de lei care pot fi acordați conform noii reglementări vin să acopere zona veniturilor mijlocii – în cazul acelor angajați care pot fi lăsați să muncească de acasă.
În cazul acestui tip de situații, angajatorilor le este mult mai greu să refuze cererile în acest sens.
Pe de o parte, pentru că raportul dintre cost și beneficiu este mult mai mare în lipsa costurilor fiscale, pe de altă parte, pentru că este o oportunitate de care competitorii s-ar putea folosi pentru a-și motiva mai bine propriul personal.
Care sunt riscurile
Majoritatea angajatorilor ar prefera să folosească oportunitatea în loc de mărire de salariu, așa că mare atenție la felul în care negociezi.
Dacă tocmai ai obținut o majorare a salariului la cerere sau la termen, atunci este un moment bun să soliciți și acești bani.
Dacă nu, este de preferat să ții lucrurile separate: creșterea efectivă de salariu are totuși avantajul că vine la pachet cu o contribuție mai mare la asigurările sociale.
Pe de altă parte, dacă o creștere de salariu nu poate intra în discuție în acest moment, cei 400 de lei în plus pot fi un substitut destul de bun, ceva mai simplu de obținut.
Ce poți obține totuși în plus este că mărirea de buget se va permanentiza chiar și în cazul în care facilitatea va dispărea din lege cândva.
Astfel, în cazul „optimist”, ar trebui ca angajatorul să își asume pentru viitor acordarea sumei cu tot cu taxe – ceea ce înseamnă un efort de 700 de lei sau, în cazul „pesimist”, să transfere cei 400 de lei în contractul de muncă, cu un beneficiu net pentru tine de 230 de lei.
Exemple de calcul
Pentru un salariu net de 3.400 de lei, apropiat de salariul mediu pe economie, salariul brut este de 5.800 de lei, iar cheltuiala totală a angajatorului ajunge la 5.930 de lei.
Cei 2.530 de lei care merg la stat reprezintă aproape 43% din cheltuiala totală.
În cazul în care angajatul primește 400 de lei sub formă de tichete de masă sau a noii deductibilități, beneficiul net al salariatului crește la 3.800 de lei cu o cheltuială de 6.330 de lei, iar costul fiscal scade la 40%.
Angajatul care va primi atât tichete de masă, cât și cei 400 de lei pentru munca de acasă va avea un beneficiu net de 4.200 de lei la o cheltuială de 6.730 de lei, adică un cost fiscal pentru angajator de 37% din total.
***
„Școala de bani” este o secțiune publicistică având ca temă educația financiară, finanțată de BCR, dar cu un conținut editorial independent. Aici veți putea citi informații proaspete, analize și sfaturi despre cum să vă gestionați bugetul, soluții de economisire și despre cum să luați cele mai bune decizii în ceea ce privesc veniturile și cheltuielile personale. Interacțiunea oamenilor cu banii e un lucru care se schimbă în permanență, iar informațiile despre cele mai bune practici mondiale, despre riscuri și tendințe ne pot influența viața în bine. BCR nu are niciun control asupra acestor articole, nu le vede înainte de publicare, ele sunt scrise independent de redacția Libertatea.