ComenteazăUPDATE ora 11:30: Președintele Klaus Iohannis a ținut un discurs cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române.
„Prin realizarea Unirii de la 1859 s-a demonstrat că unitatea etnică, lingvistică şi culturală trebuie urmată, firesc, de cea politico-administrativă, calea pragmatică în direcția consolidării puterii Principatelor Unite. În 1859, românii au ales să-și construiască viitorul în acord cu valorile și principiile europene, iar faptul că astăzi România este stat membru al Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice dovedește că, în pofida teribilelor încercări la care ne-a supus istoria, idealurile poporului nostru au rămas mereu aceleași – libertatea, democrația, unitatea națională și buna funcționare a instituțiilor statului”, a spus șeful statului.
De asemenea, Klaus Iohannis a vorbit și despre provocările din timpul pandemiei.
„Trăim vremuri marcate de provocări, iar pandemia de Covid-19 a schimbat radical realitatea cu care eram obișnuiți, obligându-ne să adoptăm măsuri dificile, să facem sacrificii, dar și eforturi substanțiale pentru depășirea acestei crize. Complexitatea acestei perioade reclamă soluții coerente și durabile. Așa cum am dovedit de multe ori în momentele de cumpănă, vom continua să facem tot ce este necesar pentru progresul României, pentru apărarea valorilor democratice. La fel ca în perioada care a urmat Unirii Principatelor avem azi instrumentele și resursele necesare pentru a moderniza România. Națiunea este mai puternică atunci când este solidară”, a mai spus Klaus Iohannis.
UPDATE ora 11:04: Ceremonia din Parcul Carol I din București a început în jurul orei 11.00. La eveniment participă Klaus Iohannis, președintele României, premierul Nicolae Ciucă și șeful PNL, Florin Cîțu. În imagini apare și Vasile Dîncu, ministrul apărării, dar și primarul Capitalei, Nicușor Dan.
„Ministerul Apărării Naţionale, împreună cu autorităţile centrale şi locale, va organiza luni, 24 ianuarie, în garnizoanele în care există monumente dedicate Unirii Principatelor, ceremonii militare şi religioase cu ocazia sărbătoririi a 163 de ani de la înfăptuirea Unirii Principatelor Române”, a transmis Ministerul Apărării.
În Bucureşti, de la ora 11.00, la Mormântul Ostaşului Necunoscut, din Parcul Carol I, va avea loc o ceremonie în cadrul căreia vor fi decorate Drapelele de Luptă ale Brigăzii 282 Blindată „Unirea Principatelor”, Brigăzii 8 Rachete Operativ Tactice „Alexandru Ioan Cuza” şi Batalionului 284 Tancuri „Cuza Vodă”. La eveniment vor fi prezenţi preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Nicolae Ciucă.
De la ora 12.30, la Monumentul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din Dealul Patriarhiei Române, va avea loc, de asemenea, o ceremonie de depunere de coroane de flori, în organizarea Prefecturii Capitalei şi a MApN.
Patriarhia Română anunţă că, la Sfânta Liturghie oficiată începând cu ora 9:30, în Catedrala Patriarhală, vor fi pomeniţi domnitorul Alexandru Ioan Cuza, mitropoliţii Nifon al Ţării Româneşti şi Sofronie Miclescu al Moldovei, precum şi toţi cei care au contribuit la realizarea Unirii Principatelor Române.
„La ora 12:00 va fi săvârşită slujba de TE DEUM ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru realizarea acestui act fundamental din istoria noastră naţională, act la care Biserica Ortodoxă Română a contribuit în mod semnificativ. După oficierea slujbei de TE DEUM, va fi depusă o coroană de flori la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza din apropierea Catedralei Patriarhale”, a transmis Patriarhia Română.
În ziua de 24 ianuarie 2022, ierarhii, preoţii şi diaconii Bisericii Ortodoxe Române vor oficia slujba de TE DEUM în toate bisericile din Patriarhia Română. „La sfârşitul acestei slujbe vor fi trase clopotele timp de un minut. Aniversarea Unirii Principatelor Române şi comemorarea celor care au contribuit la realizarea acesteia sunt un act solemn care menţine aprinsă candela unităţii şi demnităţii noastre naţionale”, a mai transmis Patriarhia.
În fiecare an, la 24 ianuarie, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din anul 1859, realizată sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, un act de voinţă politică al liderilor din cele două principate româneşti (Moldova şi Ţara Românească) şi prima etapă în crearea statului unitar român modern.