Cererea lui Sorin Oprescu, de casare a deciziei prin care a fost condamnat la 10 ani și 8 luni de închisoare, respinsă de ÎCCJ

Sorin Oprescu a formulat recurs în casaţie imediat după ce a fost condamnat de Curtea de Apel București. Pe 10 ianuarie anul acesta, la ÎCCJ, s-a judecat procesul.

9 inculpați făceau parte din „grupul infracţional organizat” condamnat de Curtea de Apel București (CAB), în mai anul trecut, la peste 63 de ani de închisoare.

La recursul în casaţie, în sala de judecată erau prezenți doar trei. Toţi, încarceraţi: Florin Şupeală, fost director al Centrului Cultural Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului și Claudiu Bengalici și Ion Niţă, cei care, potrivit deciziei de condamnare, asigurau traseul mitei de la societatea care primea contracte din bani publici către cei din Primăria Capitalei. 

Ceilalţi trei condamnaţi care au făcut recurs în casaţie sunt dați în urmărire de Poliţia Română. Fostul primar al Capitalei, Sorin Oprescu, se află în Grecia. Iar Bogdan Popa, care, potrivit deciziei de condamnare, a iniţiat și a condus grupul infracţional din Primăria Capitalei, e în Italia, împreună cu Romeo Albu, zis „Romică”, finul lui și mâna lui dreaptă.

Sentință definitivă: ÎCCJ respinge recursurile în casație

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, miercuri, 1 februarie, „ca nefondate recursurile în casaţie formulate de inculpaţii Albu Romeo, Popa Bogdan Cornel, Şupeală Florin, Oprescu Sorin-Mircea, Bengalici Claudiu şi Niţă Ion împotriva deciziei penale nr. 575/A din data de 13 mai 2022 pronunțată de Curtea de Apel Bucureşti – Secția I penală”, potrivit unei informări oficiale.

Recomandări

De vorbă cu ChatGPT despre candidații la președinție. Eu cu cine votez?, ediția digitală

Curtea Supremă îi obligă pe inculpaţi la plata sumei de câte 300 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Sentința este definitivă.

Ce a invocat fostul primar, prin avocat 

Avocatul care l-a reprezentat pe Sorin Oprescu în instanţă a spus că faptele pentru care clientul său a fost condamnat nu sunt prevăzute de legea penală, pentru că ele nu întrunesc condiţiile de tipicitate a infracţiunii. Adică, descrierea faptelor, așa cum a fost făcută în motivarea CAB, nu respectă întocmai definiţia din lege a infracţiunilor pentru care a fost condamnat fostul primar.  

Bogdan Popa și Romeo Albu au fost reprezentați de aceeași echipă, formată din doi avocaţi. Ei au cerut ca Popa să fie achitat în cazul a patru din cele 7 infracţiuni pentru care a fost condamnat, apoi au spus că lui Albu nu i-a fost redusă pedeapsa la jumătate, deși acesta a formulat un denunţ în dosar.

Avocaţii lui Şupeală, Bengalici și Niţă au venit și ei, rând pe rând, în faţa judecătorilor și au susţinut că aceștia au primit pedepse prea mari sau că au fost condamnaţi pentru fapte care nu sunt prevăzute de legea penală.

„Pedepsele au fost corect stabilite, în limitele prevăzute de lege”, a replicat procurorul de ședință al DNA, când i-a venit rândul să ia cuvântul. 

Recomandări

Sile Cămătaru, la un pas de a ieși din pușcărie. Motivul pentru care instanța a respins inițial cererea de liberare: s-ar reîntoarce la „activitatea infracțională”

• La recursul în casaţie, o cale extraordinară de atac, instanţa verifică numai legalitatea hotărârii atacate. Dacă recursul în casaţie e admis, judecătorii pot dispune, potrivit legii, fie achitarea, fie rejudecarea cauzei.      

Alte procese în care Oprescu atacă condamnarea

În iunie anul trecut, imediat după ce a fost condamnat definitiv, Sorin Oprescu a depus o contestație în anulare la CAB. El a invocat că „instanţa de apel nu a fost compusă potrivit legii” și a făcut trimitere la completul de divergenţă.

Instanța i-a respins contestația, în octombrie anul trecut. „Ceea ce invocă condamnatul contestator sunt simple speculaţii, fără nicio confirmare în realitatea obiectivă”, a motivat CAB.  

Tot în iunie anul trecut, fostul edil a depus la Tribunalul București o contestație la executare, cerând anularea mandatului de arestare european. Solicitarea i-a fost respinsă în august, dar Oprescu a atacat decizia, iar dosarul se află acum la Curtea de Apel București. Următorul termen va fi miercuri, 1 februarie.

Fostul primar al Capitalei a mai depus o contestație la executare în noiembrie 2022. Tribunalul București a trimis dosarul la ÎCCJ – Secţia Penală, pentru soluţionarea unui conflict de competenţă apărut între tribunal și CAB.

Recomandări

Fotbalistul Vinícius, pictură murală uriașă în centrul Bucureștiului. „Blocul acesta începe să devină faimos”. Lucrarea este realizată de un artist brazilian celebru

Tot în noiembrie, Sorin Oprescu a formulat altă contestație în anulare, pe care CAB i-a respins-o, pe 20 ianuarie.

De ce a fost condamnat fostul primar al Capitalei

Sorin Oprescu a fost arestat în noaptea de 6 septembrie 2015, după ce, potrivit DNA, a încasat 25.000 de euro, parte din mita ce fusese primită pentru atribuirea unui contract de lucrări la Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului. Banii i-au fost duși lui Oprescu, la vila din Ciolpani, de Bogdan Popa, director al Administrației Cimitirelor.

Oprescu se afla la al doilea mandat de primar al Capitalei. DNA l-a acuzat de luare de mită, spălare de bani, abuz în serviciu şi constituire a unui grup infracțional organizat din care mai făceau parte şi alte persoane cu funcţii de conducere din Primăria Capitalei.

Procurorii care au întocmit rechizitoriul, dar și judecătorii care au decis condamnarea spun că, în perioada 2013-2015, acest grup infracţional organizat a înfiinţat în Primăria Capitalei un sistem prin care operatorii economici ce doreau să primească anumite contracte din bani publici trebuia să dea mită o parte din profitul brut realizat. Conform DNA, Sorin Oprescu primea 10% din mită.

Decizia definitivă din dosar 

Pe 13 mai anul trecut, CAB a dat verdictul final în acest dosar: 

● Sorin Oprescu (fost primar al Capitalei) – 10 ani și 8 luni de închisoare; 

● Bogdan Popa (fost director al CCPBPB şi, ulterior, al Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane) – 11 ani și 6 luni de închisoare;

● Cristian Stanca (zis „Grenadă”, fostul şofer al primarului Capitalei) – 7 ani și două luni de închisoare; 

● Mircea Constantinescu (fost director al Direcției Economice din Primăria Capitalei) – 6 ani și 10 luni de închisoare; 

● Ruxandra Petroi Avasiloae (fost director general la CCPBPB) – 2 ani şi 10 luni cu suspendare; 

● Florin Şupeală (zis „Sfântu”, fost director la CCPBPB) – 4 ani de închisoare; 

● Romeo Albu (zis „Romică”) – 6 ani de închisoare; 

● Ion Niţă (zis „Ochelaristu”) – 7 ani şi 10 luni de închisoare; 

● Claudiu Bengalici (zis „Ben”) – 6 ani şi 6 luni de închisoare.

Foto: Hepta

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro