Într-un oraș sud-coreean vor fi instalate 10.000 de camere pentru a urmări locuitorii în timpul pandemiei

Sistemul care va fi folosit în Bucheon, un oraș aglomerat cu peste 800.000 de locuitori, folosește algoritmi de inteligență artificială care să facă recunoaștere facială pe imaginile adunate de la 10.820 de camere de supraveghere.

În doar câteva minute, poate fi reconstituit traseul unei persoane infectate, se poate verifica dacă a purtat mască sau nu și, în plus, poate fi făcută ușor o listă cu persoanele cu care cel infectat a intrat în contact.

Proiectul, pus la punct de Ministerul Științei și Tehnologiei, care a alocat 1,3 milioane de dolari în acest scop, a ajuns în posesia jurnaliștilor de la Reuters, cu ajutorul unui parlamentar care se opune acestei inițiative, care va ușura mult sarcina celor care fac anchete epidemiologice, dar va ciunti serios intimitatea cetățenilor.

Acest proiect-pilot este un fel de Big Brother anunțat ca fiind cu scop exclusiv sanitar, dar a cărui utilizare nu poate garanta nimeni că nu va afecta intimitatea cetățenilor și că, în timp, nu-și poate modifica scopul pentru care a fost creat.

Autoritățile din Coreea de Sud spun că nu-l vor extinde la nivel național, ci îl vor folosi într-o zonă extrem de aglomerată, pentru a ține sub control valul de îmbolnăviri așteptat în ianuarie.

Recomandări

Copiii-eroi în revoluția din 1989: uciși accidental, pentru că au protestat contra lui Ceaușescu sau împușcați ca „teroriști” la intrarea în era Iliescu

Opoziția din Coreea de Sud susține că este incorect ca banii cetățenilor să fie folosiți pentru o tehnologie care le violează intimitatea, fără ca măcar să fie întrebați.

În replică, oficialii care se ocupă de sănătatea publică spun că vor pune mozaic pe fețele celor care nu sunt subiecți ai anchetelor sanitare, că vor face identificarea doar cu acceptul celui infectat și că nu vor folosi tehnologia în alte scopuri.

Și alte state s-au folosit de recunoaștere facială pentru a face anchete sanitare: China, Rusia, India, Polonia, Japonia, dar astfel de inițiative nu s-au transformat, încă, în proiecte la nivel național, folosite uzual în investigațiile epidemiologice. 

Foto: EPA

Urmărește-ne pe Google News