14 comentariiCheltuielile militare la nivel mondial au crescut cu 9% în 2023, în raport cu anul trecut, pentru a atinge un nivel record de 2,2 trilioane (2.200 de miliarde) de dolari, pe fondul multiplelor conflicte care au accentuat insecuritatea globală, arată raportul publicat marți.
Vorbind în fața jurnaliștilor la Londra, directorul general al IISS, Bastian Giegerich, a vorbit despre „un tablou de instabilitate strategică”.
El a citat războiul din Ucraina, modernizarea militară a Chinei, conflictele din Orientul Mijlociu și loviturile de stat din Africa drept factori pentru creșterea accelerată a bugetelor militare și a avertizat că în 2024, creșterile vor continua.
Raportul IISS a evidențiat, de asemenea, caracterul intens distructiv al războiului. În Ucraina, IISS a estimat că Rusia a pierdut aproximativ 3.000 de tancuri. Aceste pierderi au depășit totalul tancurilor din inventarul activ al Rusiei înainte de război, forțând-o să scoată din depozite vehicule mai vechi.
Între timp, cheltuielile de apărare ale statelor membre NATO au crescut până la aproximativ 50% din totalul global, spune raportul IISS, o proporție uluitoare pentru o alianță militară ale cărei state membre reprezintă mai puțin de o optime din populația lumii.
Noile estimări privind bugetele militare globale în creștere vin în contextul acuzațiilor repetate ale fostului președinte Donald Trump cu privire la nivelul redus al cheltuielilor de apărare ale aliaților SUA. El a declarat la un miting de campanie din weekend că ar încuraja Rusia să facă „ce naiba vrea” cu membrii NATO care nu cheltuiesc pentru apărare 2% din PIB.
Efectul războiului din Ucraina asupra Europei
Bugetul alocat de SUA apărării este încă semnificativ, raportat la ceilalți membri NATO. Însă și aceștia și-au crescut cheltuielile militare cu 32% în deceniul care a trecut de la anexarea ilegală a Crimeei, cea mai mare parte a creșterii având loc în ultimii doi ani.
Anul trecut, 10 state membre ale UE au atins obiectivul declarat de 2% din PIB alocat apărării, față de opt în anul precedent. Toți membrii europeni ai NATO au atins obiectivul de referință de a aloca 20% din cheltuielile lor pentru echipamente, a constatat IISS.
Cheltuieli militare globale în 2023
De asemenea, alianța a fost consolidată de Finlanda, un nou membru sosit anul trecut, care dispune de o armată permanentă mare, precum și de așteptata aderare a Suediei.
Mai multe state mari, printre care Franța și Germania, au anunțat planuri pe termen lung de creștere a cheltuielilor. Cu toate acestea, IISS a remarcat, de asemenea, că unele dintre aceste țări, în special Germania, rămân cu mult sub ținta de 2% din PIB.
IISS a observat, de asemenea, că inflația și problemele economice au estompat impactul unora dintre creșterile cheltuielilor pentru apărare, în timp ce o creștere bruscă a cererii s-a lovit de realitatea că „producția europeană de armament nu a fost orientată pentru vremuri de război”.
Rusia și China continuă să majoreze bugetele, dar sunt mult sub SUA
În timp ce Occidentul cheltuiește mai mult pentru bugetele militare, la fel fac și Rusia și China. Iar cu costuri mai mici și o implicare puternică a statului în industria de apărare, acestea par adesea să obțină mai mult profit pentru banii lor, scrie Washington Post, citând raportul IISS.
Cheltuielile militare totale ale Rusiei au crescut cu aproape 30% anul trecut, spune raportul, Kremlinul estimând acum că alocă aproximativ 7,5% din PIB-ul său pentru armată. De asemenea, Moscova și-a consolidat semnificativ industria de apărare.
Cheltuielile militare totale ale Rusiei au fost estimate la 108 miliarde de dolari în 2023, de peste trei ori mai mai mari decât cele ale Ucrainei (31 de miliarde de dolari). Spre deosebire de Rusia însă, Ucraina a fost adesea capabilă să înlocuiască echipamentele pierdute cu echipamente echivalente mai bune, furnizate de Occident, notează IISS.
Anul trecut, și China și-a majorat cheltuielile pentru apărare pentru al 29-lea an consecutiv, potrivit IISS, deși o creștere economică mai mică decât cea preconizată a menținut ponderea acestora sub 2% din PIB.
Beijingul se află în mijlocul unui program de modernizare militară menit să creeze o armată de „clasă mondială”, care să se bazeze mai puțin pe tehnologia străină, a notat IISS.
Ambițiile Chinei au contribuit și la stimularea cheltuielilor militare în rândul vecinilor săi, Taiwanul anunțând cel mai mare buget militar, de 19 miliarde de dolari – sau aproximativ 2,6% din PIB. Japonia și Coreea de Sud și-au sporit, de asemenea, cheltuielile militare, a precizat IISS, parțial din cauza amenințărilor venite din partea Coreei de Nord.
Statele Unite au menținut totuși cel mai mare buget militar din lume. Bugetul de 900 de miliarde de dolari alocat în 2023 a fost mai mare decât cel al următoarelor 15 țări din top la un loc.