Se pare că experimentul a dat roade numai în rândul urangutanilor, gorilele şi cimpanzeii fiind mai puţin dispuşi să coopereze.
Initial, li s-au dat mai multe monezi fictive şi au învăţat valoarea diferitelor tipuri. Un animal poate schimba un tip pentru banane, în folosul său, şi alt tip pentru a câştiga banane pentru partener. Exista şi cel de-al treilea tip care nu avea valoare şi urangutanii au remarcat acest lucru.
La început, Dok, femela, se pricepea cel mai bine la a face schimb de monezi pentru a obţine banane pentru Bim, masculul. Uneori, Bim arăta către monezi pentru a o încuraja. Bim, însă, era mai puţin interesat în a face schimb de monezi pentru a obţine banane pentru ea, dar pe măsură ce ea devenea tot mai puţin dispusă să-l ajute, Bim răspundea prin a fi tot mai dispus, până ce eforturile lor deveneau mai mult sau mai puţin egale.