China a emis alertă de ciumă bubonică. Ce măsuri au fost luate

Comitetul pentru sănătate din oraşul Bayannur a emis o alertă de nivelul trei, a doua cea mai scăzută dintr-un sistem cu patru niveluri, care interzice vânzarea şi consumul animalelor ce ar putea transmite această boală.

De asemenea, populaţiei i se solicită să raporteze orice caz suspect de ciumă sau de febră fără cauze clare şi să anunţe autorităţile dacă descoperă marmote bolnave sau moarte.

„În prezent, există riscul ca o epidemie de ciumă umană să se răspândească în acest oraș. Publicul ar trebui să-și îmbunătățească conștientizarea și abilitatea de autoprotecție și să raporteze prompt condițiile de sănătate anormale”, a declarat autoritatea locală de sănătate, potrivit ziarului de stat China Daily.

Care sunt simptomele

Ciuma bubonică, care este una dintre cele trei forme ale ciumei, provoacă ganglioni dureroși, umflați, precum și febră, frisoane și tuse.

Mortalitate de 60%, acum șapte secole

Ciuma bubonică, cunoscută şi sub numele de „Moartea Neagră” în Evul Mediu, este o boală extrem de infecţioasă şi adesea fatală, fiind răspândită mai ales de rozătoare.

Recomandări

Un posibil scenariu în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sergiy Gerasymchuk, expert ucrainean în securitate: „Numai epuizarea ambelor părți poate duce la o încetare viabilă a focului” | Interviu

În secolul al XIV-lea, în jurul anului 1384, ciuma neagră a făcut ravagii în Europa. Mongolii au ajuns în peninsula Crimeea şi au încercat să o cucerească aruncând peste ziduri cadavre infectate cu ciumă, declanşând o epidemie care a străbătut întreg continentul, cu excepţia Islandei.

Ciuma neagră sau bubonică, potrivit expertului, a adus schimbări importante în economie însoţite de un mare regres; mortalitatea a fost de 60 la sută, iar omenirea a avut nevoie de 100 de ani pentru a se recupera. „A dispărut comerţul, s-au prăbuşit oraşele, oamenii s-au adăpostit la sate, au murit regi, toate structurile sociale au fost afectate”, explica în luna martie a acestui an, Pedro Gargantilla, profesor de Istoria Medicinei la Universitatea Francisco din Vitoria (Ţara Bascilor), citat de Agerpres.

Urmărește-ne pe Google News