Comentează„Nu există dovezi disponibile public care să sugereze că oamenii pot refuza să participe sau că poliția are dovezi credibile ale unui comportament criminal care ar putea justifica o astfel de colectare”, spune raportul.
Potrivit sursei, colectarea în masă de material genetic în acest scop încalcă grav drepturile omului, deoarece „nu poate fi justificată ca fiind necesară”.
Motivările pentru colectarea ADN-ului au apărut în 2019, în cadrul unei campanii a poliției concepută pentru a consolida instituția.
Raportul a menționat și două licitații guvernamentale pentru construirea de baze de date locale ADN în 2019.
Citând informații publice ale poliției și media de stat, Human Rights Watch a identificat demersuri în 14 localități distincte din Regiunea Autonomă Tibetană (TAR), inclusiv o întreagă prefectură, două județe, două orașe, două localități și șapte sate.
De asemenea, a detectat unele unități de colectare în regiuni tibetane din afara regiunii autonome.
Raportul a descris campania drept „poliție intruzivă”, care prelevează probe de la toți locuitorii din unele sate, inclusiv de la copii de 5 ani.
Tibetul este sub dominația Chinei de la anexarea în urmă cu 70 de ani, ceea ce tibetanii numesc invazie, iar Beijingul – o eliberare pașnică de sub dominația teocratică.
Se află printre regiunile de graniță, alături de Xinjiang și Mongolia, supuse unor represiuni de lungă durată împotriva practicilor religioase și culturale ale minorităților etnice non-han.
În aprilie, poliția din județul Nyemo, municipalitatea Lhasa, a colectat ADN de la clase întregi de copii de la trei grădinițe, se arată în raport, fără a sugera în rapoartele disponibile public că părinții ar fi fost întrebați dacă își dau acordul.
Conform Human Rights Watch, colectarea ADN-ului guvernului a fost uneori justificată ca instrument de investigație, dar trebuie să fie „reglementată cuprinzător, cu sferă îngustă și proporțională cu îndeplinirea unui obiectiv legitim de securitate”.
Colectarea de ADN din China a provocat îngrijorare în rândul organizațiilor pentru depturile omului, în trecut. În 2000, guvernul chinez a început înființarea unei baze de date naționale ADN, care conține date de la cel puțin 40 de milioane de indivizi.
În 2017, Human Rights Watch a declarat că legea chineză părea să limiteze colectarea de mostre de ADN la persoanele cu probleme penale, dar poliția a desfășurat campanii de colectare a informațiilor biometrice de la cetățenii obișnuiți.
Reprezentantul de presă al Ministerului Afacerilor Externe din China pentru Tibet a refuzat să comenteze, potrivit The Guardian.