Uniunea Europeană a trecut la o eliminare a dependenței de Rusia, după explozia gazoductului Nord Stream, ce lega Rusia de Germania pe sub Marea Baltică, și interzicerea achizițiilor de petrol rusesc.

Efecte secundare

Cu toate acestea, au existat și efecte secundare: scăzând exporturile de gaze pe conducte au crescut importurile de gaze lichefiate din Rusia.

Concomitent, alte state au profitat de plafonul de 60 de dolari pe barilul de țiței rusesc și au cumpărat țiței ieftin. Mai departe, l-au rafinat și apoi au vândut carburanți tot în UE, deoarece acest lucru nu este interzis.

Mai mult, Rusia a ocolit pur și simplu plafonarea prețului la țiței prin construirea unei flote-fantomă, formate din petroliere vechi, care transportă petrol din această țară. Acestea sunt asigurate la entități din afara UE sau a SUA, astfel că evită sancțiunile.

Conform EurActiv, UE și aliații săi s-au întâlnit recent la Bruxelles pentru a discuta despre întărirea acestor sancțiuni.

De altfel, Centrul pentru Cercetare în Energie și Aer Curat (Centre for Research on Energy and Clean Air – CREA) a cerut reducerea plafonului de la 60 la 30 de dolari pe baril, nivel care este oricum peste costul de producție de 15 dolari al Rusiei.

Să curgă banii

Rusia a găsit, de asemenea, metode de a ocoli sancțiunile financiare occidentale, după ce șapte bănci ruse au fost tăiate de la sistemul global de plăți SWIFT. Măsura este echivalentă cu o „opțiune nucleară”, conform televiziunii americane ABC.

Cu toate acestea, economia Rusiei nu a făcut implozie, după ce a primit ajutor din partea Chinei.

Conform Reuters, bănci special autorizate au fost înființate în regiunile de graniță, ceea ce a permis companiilor ruse să deschidă la acestea conturi pentru nonrezidenți.

Astfel, comerțul dintre Rusia și China a crescut în 2023 la 240 de miliarde de dolari, cu 26,3% peste nivelul din 2022.

Conform datelor vamale, livrările chineze către Rusia au crescut cu 46,9% în 2023 față de anul precedent și cu 64,2% față de 2021, înainte de războiul din Ucraina.

Importurile din Rusia au crescut cu 13% anul trecut față de 2022, iar jumătate din exporturile de petrol ale Rusiei în 2023 au fost expediate către China.

Marele câștigător de la Beijing

De la începutul războiului în data de 24 februarie 2022, Rusia a câștigat 744 de miliarde de euro din exportul de petrol, gaze și cărbune, arată datele CREA.

China se află pe primul loc, cu un total de 201,5 miliarde de euro, Beijingul primind petrol și gaze ieftine și exportând mașini, utilaje industriale sau cipuri. De altfel, cele două state au un parteneriat „fără limite”, iar între timp, liderii celor două țări și-au făcut mai multe vizite.

Locul al doilea este ocupat de Uniunea Europeană, care au făcut în continuare achiziții de 194 de miliarde de euro de la începutul invaziei, în timp ce India se află pe locul al treilea, cu 106,4 miliarde de euro.

Dacă UE nu ar fi luată însă ca entitate singulară, atunci locul al treilea îi revine Turciei, cu 82,7 miliarde de euro, mai arată datele.

India și Turcia iau petrol de la ruși și dau arme Ucrainei

India a devenit în luna iulie chiar cel mai mare importator de petrol din Rusia, deoarece rafinăriile din China au fost afectate de marjele mai mici la producerea de combustibili.

India profită și de faptul că are cea mai mare rafinărie din lume, cea din Jamnagar, astfel că economiile de scală își spun cuvântul.

La rândul ei, Turcia a devenit al treilea cel mai mare importator de petrol din Rusia în primul semestru din 2024, în timp ce înainte de invazia Ucrainei era doar pe locul 14.

În schimb, India și Turcia trimit și Ucrainei armament. Turcia a livrat Ucrainei anterior drone Bayraktar, care au oprit înaintarea rusă, și susține integritatea teritorială a Ucrainei.

La fel, Reuters scria în urmă cu o săptămână că muniție din India a ajuns în Ucraina, înfuriind partea rusă.

Afaceriștii din UE

Datele CREA arată și care sunt cei mai mari importatori din UE de combustibili fosili de la ruși:

  • Germania – 20,78 de miliarde de euro de la începutul invaziei
  • Italia – 19,1 miliarde de euro
  • Olanda – 18,6 miliarde de euro
  • Ungaria – 17,3 miliarde de euro
  • Franța – 15,5 miliarde de euro
  • Belgia – 14,9 miliarde de euro
  • Slovacia – 11,46 de miliarde de euro
  • Grecia – 11,2 miliarde de euro
  • Polonia – 10,9 miliarde de euro
  • Spania – 10,5 miliarde de euro.

Brazilia, în top

De asemenea, datele arată că și alte state din afara UE au apelat la petrolul, gazele și cărbunii din Rusia:

  • Coreea de Sud – 17,7 miliarde de euro
  • Malaysia – 14,35 miliarde de euro
  • Brazilia – 13,8 miliarde de euro
  • Emiratele Arabe Unite – 13,1 miliarde
  • Japonia – 11,8 miliarde de euro
  • Singapore – 10,1 miliarde de euro.

De la 1 ianuarie 2023, topul statelor din „Sudul Global” ce importă combustibili fosili din Rusia este condus de Brazilia, aceasta fiind cel mai mare importator de petrol rusesc din afara Europei și Asiei.

Urmărește-ne pe Google News