În Wuhan, spitalele sunt supraaglomerate, nu
mai sunt paturi libere, nici medicamente și consumabile și nici teste de depistare
a coronavirusului.
Sunt cozi uriașe la camerele de gardă, iar
mulți dintre cei care vin să ceară ajutorul medicilor sunt trimiși acasă, deși au
febră, iar aceasta se numără printre simptomele coronavirozei.
“Nu mai au unde să-i interneze și atunci, încearcă să-i liniștească și să-i convingă să se întoarcă acasă”, spune Chen, un cetățean chinez care și-a pierdut zilele trecute soția – presupune el, din cauza coronavirozei.
I-au scris pe certificatul de deces ”pneumonie severă” și au grăbit incinerarea
Femeia avea 65 de ani, s-a prezentat la medic
cu febră și tuse, a fost plimbată pe la trei spitale și când, într-un final, a
fost internată, era în stare critică și s-a stins după șase ore.
Soțul ei susține că nu a fost testată pentru
coronaviroză nici la primele consultații, nici după internare, nici
post-mortem, iar pe certificatul de deces doctorii au scris “pneumonie severă”. Familia a fost presată să incinereze rapid trupul.
“Pentru noi, familia, e destul de clar, știm ce înseamnă asta. Cred că aceasta e modalitatea găsită de autorități ca să evite raportarea de noi cazuri”, a declarat pentru telegraph.co.uk fiul vitreg al defunctei, Kyle Hui.
Cine contestă diagnosticul e chemat la secția de poliție
Kyle Hui a postat pe o rețea de socializare detalii despre moartea mamei lui și suspiciunea că ar fi decedat din pricina coronavirozei, nu de pneumonie, iar alte trei persoane au scris la comentarii că au trecut prin experiențe asemănătoare cu rude de-ale lor.
Contul lui Hui a fost șters, iar poliția din
Wuhan a început să ancheteze locuitorii care “împrăștie zvonuri”.
Sistemul de sănătate din China, care era greu
încercat și înaintea izbucnirii epidemiei de coronaviroză, fiindcă trebuie să
susțină 1,4 miliarde de locuitori, e în colaps, susține un expert în domeniu,
Chen Xi, profesor la Yale School of Public Health.
Principala hibă a sistemului e lipsa primei verigi în lupta cu bolile. Chinezii au un medic generalist la 7.000 de pacienți, în condițiile în care ar trebui să aibă, conform standardelor internaționale impuse de Organizația Mondială a Sănătății, unul la maximum 2.000.