Lucreaza cu bisturie, pensete si foarfece, pe niste birouri speciale, ca niste mese de operatie – dar nu opereaza pe corpuri umane, ci pe carti de patrimoniu. Sunt specialistii Laboratorului de patologie si restaurare a publicatiilor din cadrul Bibliotecii Nationale a Romaniei.
Ceea ce fac restauratorii de carte veche este considerat arta. Pentru a readuce un volum la starea initiala, sau aproape de starea initiala, este nevoie de o munca deosebit de migaloasa si de precisa. Biblioteca Nationala are cateva milioane de volume, din care foarte multe au nevoie de interventia specialistilor restauratori.
Gabriela Pisica lucreaza in acest laborator din 1993 si este acum singurul specialist din Romania care stie sa produca ‘hartia marmorata’, o foaie speciala foarte importanta pentru refacerea volumelor deteriorate.
‘Cand am venit in laborator, Biblioteca Nationala importa aceasta hartie marmorata din Anglia. Am consultat mai multe reviste de specialitate care tratau vag acest tip de hartie, a carei reteta este secreta, si pas cu pas am experimentat posibilitatea de a produce hartie marmorata in Romania. Dupa cativa ani am reusit’, spune Gabriela Pisica. Producerea hartiei marmorate nu este singura specializare a Gabrielei. A invatat sa ‘puna atele’ unei foi, o interventie pe hartia care devine prea subtire din cauza timpului.
Hartia veche contine bacterii periculoase
Munca lor este una periculoasa, pe de o parte pentru ca hartia veche are bacterii care ataca organismul uman, iar pe de alta parte pentru ca restauratorii de carte de patrimoniu risca in orice moment un dosar penal daca fac vreo greseala. ‘Un document care a fost restaurat gresit este interpretat de lege drept distrugere de patrimoniu si este tratat ca atare’, ne-a spus Mariana Nesfantu, sefa Laboratorului de patologie si restaurare.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro