„Cicatricele” lui Mircea Geoana

vor s-o arate liderii PSD.
Intr-o vizita pe care ne-a facut-o la redactie inainte de alegeri, ii spuneam lui Mircea Geoana ca face echilibristica pe un fir extrem de subtire: in ipoteza ca va cadea, s-ar putea sa se ridice, apoi, foarte greu sau chiar niciodata. Ministrul de externe nu parea constient de riscuri: „Trebuie sa ma legitimez politic, daca vreau sa cresc (in partid, in stat – n.m.)”, spunea Geoana. Corect, pana la un punct: aceeasi batalie il putea „delegitima” la fel de bine. Ceea ce s-a si intamplat!
Pentru Geoana nu e o problema atat proportia zdrobitoare a scorului (55 la 29 pentru Basescu), cat modul in care i-a fost administrata. Confruntarile cu liderul PD si loviturile aplicate de Tatoiu si de Dragomir ne-au aratat, in primul rand, un politician mediocru. Un politician ezitant, incapabil sa discute la obiect, incapabil sa riposteze, un politician care se simte lejer doar la nivelul dezbaterilor generale. Mai mult decat orice, Geoana a aratat inconsistenta. Scos din ambalajul parfumat de la Externe, in care statea ca un pui in gaoace, coborat din inaltimea sondajelor de opinie, unde era primul la atat de discutabilul capitol „incredere”, aruncat de partid pe frontul bataliei politice reale, Geoana s-a pierdut.
Pentru el, infrangerea de la Bucuresti are o dubla semnificatie: in primul rand, a ratat „legitimarea politica”. in al doilea rand, a reusit sa induca indoiala privind capacitatile sale exact acolo unde, inainte, nu-i trecea nimanui prin cap sa-l conteste: in fruntea diplomatiei romanesti.

Urmărește-ne pe Google News