1 comentariuPe o movilă de pământ a fost descoperit un cimitir preistoric, unde erau îngropați oameni ai locurilor în urmă cu 5.000 de ani, din epoca bronzului. În fiecare an, în perioada verii, arheologii urcă la Râmeț pentru a săpa și cerceta rămășițele umane scoase la suprafață.
Cercetători americani și britanici implicați
Cercetările au început în anul 2016, în cadrul proiectului MARBAL (Mortuary Archaeology of the Ramet Bronze Age Landscape – Arheologia mortuară în epoca bronzului în arealul Râmeţ), desfăşurat de Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia în parteneriat cu Hamilton College (SUA) şi McDonald Institute Cambridge (Marea Britanie).
Cercetările se bazează atât pe săpături arheologice, investigaţii geofizice, dar, în special, pe analize de laborator, precum analize de ADN, radiocarbon, izotopi de stronţiu și oxigen, care oferă informații despre indivizii care au fost îngropați aici.
„Movila funerară cercetată are două orizonturi de utilizare, unul, cel mai vechi, cu morminte de înhumaţie datând de la începutul epocii bronzului, iar a doua, cu morminte de incineraţie, urne sau gropi cu oase calcinate, vase sparte ritualic şi bulgări de calcar, datând de la mijlocul epocii bronzului, cultura Wietenberg, o cultură caracteristică Transilvaniei (2200 – 1600 î.Hr.)”, afirmă arheologul Horia Ciugudean, coordonatorul proiectului.
Adolescent înmormântat lângă un animal
În campania din 2024, în zona denumită de localnici „Gugu”, au fost descoperite cinci morminte în care se aflau rămășițe de la șase schelete umane. Cea mai spectaculoasă descoperire este cea a unui loc de veci în care a fost îngropat un adolescent, alături de care se afla scheletul unui câine sau al unei vulpi, clarificarea urmând să fie realizată în cursul cercetărilor ulterioare.
În același mormânt a fost găsit un cap de suliță, ceea ce indică faptul că tânărul decedat era vânător.
Situl arheologic se află la câteva sute de metri de Transapuseana, drumul recent modernizat care traversează Munții Trascău. În acest an a avut loc cea de-a șaptea campanie de cercetări arheologice la fața locului.
„Acest proiect este unul dintre cele mai complexe din țara noastră, de cercetare arheologică, pentru că reunește specialiști și de la alte institute și universități din străinătate. Nu este vorba doar despre o săpătură arheologică unde să găsim obiecte străvechi, ci despre un proiect care urmărește reconstituirea peisajului demografic, la modul cel mai complex, în spațiul transilvănean și mai larg, în cel carpato-balcanic. Muzeul Unirii este, din acest punct de vedere, o instituție fanion în România. Anul viitor va fi consacrat unor cercetări interdisciplinare, de genetică, de identificare AND-ului indivizilor care au fost îngropați în acest tumul”, a completat Horia Ciugudean.
Cadavru îngropat complet dezarticulat
Arheologul antropolog Colin Quinn, de la Universitatea Buffalo din SUA, spune că au fost cercetate, în total, 10 morminte din epoca bronzului timpuriu, cu cel puțin 12 persoane îngropate.
„Există, de asemenea, gropi ulterioare care au fost adăugate de oamenii din epoca bronzului mijlociu. Este un loc care a fost folosit, reutilizat și transformat de-a lungul istoriei. Anul acesta am descoperit una dintre cele mai timpurii înmormântări din întregul tumul. Este vorba despre un individ care a fost îngropat sub o placă de piatră ce a fost pregătită și așezată.
Un alt mormânt este ceva mai sus în pantă, ceea ce înseamnă că ar putea fi o înmormântare ulterioară, după ce o parte din movilă a fost construită. Este o persoana tânără, care are probabil între 7 și 15 ani. Acest individ a fost complet dezarticulat. Oasele nu se aflau în poziție anatomică și au fost plasate printre rocile din zonă. Ceea ce a fost destul de interesant este că am găsit doi dinți și o mandibulă aparținând unui câine sau unei vulpi. În plus, aici se afla un vârf de săgeată”, a completat Colin Quinn.
Un paradis turistic
Într-un alt mormânt a fost identificată o bucată de ceramică, ce datează din jurul perioadei 2000 – 1500 î.Hr, respectiv mult mai târziu în timp decât înmormântarea în sine. Arheologul american spune că ceea ce a atras oamenii în această zonă acum 5.000 de ani este ceea ce îi atrage și astăzi. „O mulțime de turiști vin să facă fotografii și să ia masa aici. Este un loc minunat, iar peisajul este spectaculos”, afirmă Colin Quinn.
Arheologul Horia Ciugudean susține că cercetările ulterioare vor permite emiterea unor teorii cu privire la relația dintre om și animal în perioada epocii bronzului.
„După analiza oaselor vom putea spune dacă este vorba despre animalul vânat sau despre animalul de companie al individului îngropat”, afirmă arheologul, cu referire la mormântul în care se aflau și oasele de animal. Acesta a completat că, în necropola de la Râmeț, s-a constatat o utilizare selectivă a plăcilor de piatră.
„Exista o selecție a plăcilor care au fost folosite pentru a crea un pat pe care era așezat decedatul sau pentru a-l acoperi complet și a-l proteja de depunerile ulterioare”, a spus arheologul din Alba Iulia. Istoricii susțin că aceste plăci erau transportate manual de la o distanță destul de mare, fiind nevoie de o colaborare a unei comunități întregi pentru a crea o astfel de structură.
Analize ADN cu izotopi de stronţiu
Unele dintre mormintele studiate nu aveau și craniile indivizilor îngropați aici.
„Cineva s-a întors, a scos craniile și le-a luat. Probabil au fost oameni care erau rude cu cei care au fost îngropați și le-au luat pentru a le folosi în acțiuni rituale în viața de zi cu zi, ceva de genul unui simbol pe care îl aduceau înapoi cu ei pentru a fi aproape de strămoși”, a mai afirmat arheologul american Colin Quinn.
Prin analizele cu izotopi de stronţiu vor putea fi aflate date şi despre mobilitatea populaţiilor preistorice, şi anume dacă persoanele ale căror schelete au fost descoperite în aceste morminte au trăit pe parcursul vieţii în acest spaţiu geografic, adică în zona de munte, sau există între ei şi contacte cu populaţii din alte spaţii, precum Valea Mureşului sau alte zone mai îndepărtate.
„Vor fi datate prin metoda radiocarbon, ceea ce ne va permite să ştim cu exactitate vechimea şi etapele de înmormântare în aceste monumente funerare impresionante”, a afirmat Horia Ciugudean.
Mâncarea oamenilor preistorici
Arheologul american spune că prin analiza ADN-ului, cu ajutorul noilor tehnologii, se va putea afla ce au mâncat indivizii decedați acum 5.000 de ani.
„Prin examinarea scheletelor, avem ocazia să spunem o istorie personală a fiecărui individ îngropat aici și a comunității care i-a adus împreună, precum și a problemelor la scară mai largă. Încercăm să înțelegem nu doar povestea cea mare, marile valuri de migrație și modul în care au apărut ierarhia politică și inegalitatea din Europa acelei perioade. Astfel, toate progresele în știința arheologică din ultimele decenii ne ajută să aflăm mult mai multe despre viețile persoanelor care sunt îngropate aici decât am fi putut vreodată în trecut. Putem afla cum s-au schimbat viețile lor atunci când, dintr-odată, resursele care se află aici, aurul, cuprul și sarea, au devenit mărfuri foarte apreciate mult mai departe și cum s-a creat o economie mai largă care leagă Europa în această etapă inițială din epoca bronzului”, a mai declarat Colin Quinn.
În 2023, în zonă a fost făcută o altă descoperire spectaculoasă în măsură să dovedească practicarea unor ritualuri funerare deosebite, care presupuneau şi excarnaţia parţială sau totală după decesul individului, împreună cu legarea membrelor la depunerea în mormânt.