”Ne așteptăm ca după cinci ani să primim un mesaj de la Iulian sau noi să-i putem trimite un mesaj. Să știe că familia se gândește la el, iar noi să știm că este bine”, spune sora lui Iulian, Elvira Gherguț, pentru Libertatea. Autoritățile de la București menționează că nu au noutăți, dar că se lucrează.
Iulian Gherguţ a fost răpit pe 4 aprilie 2015, în timp ce lucra ca agent de securitate la o mină de mangan din Tambao, în nordul statului african Burkina Faso. El este ostatic al grupării islamiste Al-Qaeda din Mali (JNIM), alături de alţi cetăţeni străini.
La începutul lunii octombrie, jihadiștii au eliberat patru ostatici: franțuzoaica Sophie Petronin, liderul opoziției din Mali, Soumaila Cisse, și doi italieni, Pierluigi Maccalli și Nicola Chiacchio. În schimbul acestora, Guvernul de la Bamako a eliberat circa 200 de prizonieri din rândul extremiștilor islamici.
Ulterior s-a comunicat și decesul misionarei elvețiene Béatrice Stockly, care fusese răpită în 2016 din Tombouctou. Aceasta ar fi fost executată în luna septembrie a acestui an.
MAE nu are noutăți
Familia lui Iulian Gherguţ este la curent cu ultimele evenimente și spune că așteaptă de la autoritățile române să se implice mai mult.
Într-un răspunsul pentru Libertatea, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează că, ”la acest moment, nu există elemente de noutate în ceea ce privește situația cetățeanului român răpit în Burkina Faso”.
„Celula de criză interinstituțională care gestionează situația cetățeanului român lucrează în regim de permanență și continuă eforturile pentru eliberarea acestuia, prin instituțiile sale componente și conform competențelor. Ministerul Afacerilor Externe reiterează recomandarea ca tratarea în spațiul public a acestui caz să se facă cu toată precauția, ținând cont de caracterul specific şi sensibil al acestuia”, se arată în informarea de la MAE.
”MAE repetă de cinci ani aceeași frază”
Familia dă semne că a ajuns la capătul răbdării.
Contactată de Libertatea, Elvira Gherguț, sora ostaticului român, spune că de cinci ani autoritățile dau același răspuns. ”Nu mai avem încredere în autoritățile române. MAE repetă de cinci ani aceeași frază. Ni se spune că Iulian este bine, că se lucrează. Ne așteptăm ca după cinci ani să primim un mesaj de la Iulian sau noi să-i putem trimite un mesaj, să știe că familia se gândește la el, iar noi să știm că este bine”, a declarat femeia, stabilită la Roma.
”Alții cum pot să elibereze ostatici? Chiar nu există niciun mod să se negocieze?”, întreabă decepționată Elvira Gherguț.
”Sunt sigură că fratele meu trăiește”
Familia nu mai știe nimic de Iulian Gherguț din 2018, de când extremiștii islamici au transmis ultimul mesaj video, prin care anunțau că guvernul român nu a demarat negocieri pentru eliberarea ostaticului.
Teodor Meleșcanu declara în 2018, dată la care se afla în fruntea MAE, că răpitorii au cerut bani pentru eliberarea lui Gherguț, dar că statul român nu poate să-i ofere.
Elvira Gherguț încearcă să afle acum cât mai multe de la ostaticii eliberați. ”Părintele italian Pierluigi Maccali a repetat în interviurile acordate că mai este un român acolo, care nu știe cum rezistă, cum de este în viață. A vrut să auzim noi, familia lui Iulian, că trăiește. Sunt sigură că fratele meu trăiește. După ce iese din carantină, sper să stau de vorbă cu părintele Maccali, la Roma”.
Sora lui Iulian spune că a discutat și cu Luca Tacchetto, un alt ostatic italian eliberat în martie de jihadiști. ”Mi-a spus că a auzit de Iulian, dar că nu a stat în grup cu el”.
”Nefiind crescut în puf, cred că s-a adaptat. (…) Sperăm să reziste psihic. Ostaticii sunt ținuți în desert și mutați de la o lună la alta pentru a nu fi găsiți. Ziua sunt păziți cu armele, iar noaptea sunt legați cu cătușe, să nu fugă”, a precizat Elvira Gherguț.
”Timiș și Potra nu s-au implicat deloc”
Iulian Gherguț lucra pentru firma de securitate a lui Horațiu Potra, un influent mercenar, care asigura paza obiectivelor economice din zonele de conflict ale controversatului om de afaceri Frank Timiș, proprietarul minei de la Tambao.
”Nici Timiș, nici Potra nu s-au implicat deloc în salvarea lui Iulian. Le-am cerut ajutor financiar, dar Potra ne-a spus că e problema guvernului, iar Timiș că el avea contract cu firma lui Potra, nu cu Gherguț. În cazul marinarului român răpit de pe nava elvețiană în 2018, care a fost eliberat după o săptămână, s-a implicat compania pentru care lucra”, a explicat Elvira Gherguț.
”Iulian se cunoaște cu Potra, de când acesta era în legiunea franceză. Au stat în același apartament la Londra, au dormit în același pat”, a dezvăluit sora ostaticului originar din satul Traian, comuna Săbăoani, judeţul Neamţ.
Ce ostatici au rămas în Mali alături de Iulian Gherguț
- Arthur Kenneth Elliott, chirurg australian octogenar, răpit pe 15 ianuarie 2016 alături de soția sa, Jocelyn, care a fost eliberată ulterior
- Jeffery Woodke, american răpit pe 14 octombrie 2016
- Gloria Cecilia Argoti, călugăriță columbiană răpită pe 7 februarie 2017
- Jörg Lange, german răpit pe 11 aprilie 2018
Mesajul înregistrat de Iulian Gherguț din 2016 a fost distribuită de SITE, centrul american de supraveghere a site-urilor jihadiste.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro