Cinci moduri în care Crăciunul distruge planeta: de la risipa de alimente la felicitările care ajung la gunoi

Pentru cei mai mulți oameni, religioși sau atei, altruiști sau egoiști, cumpătați sau risipitori, Crăciunul se identifică cu un vârf al consumerismului.

Statisticile realizate în opt state europene arată că o familie a cheltuit pentru Crăciun, în 2017, în jur de 445 de euro pentru mâncare, băutură și cadouri.

Olandezii au fost mai moderați, cu o cheltuială medie de 341 de euro, dar britanicii nu au ezitat să scoată 639 de euro.

Politico face prin urmare o listă cu cinci moduri în care Crăciunul distruge planeta.

1. Munți de deșeuri

Cu fiecare Crăciun, cantitatea de deșeuri crește spectaculos. În Marea Britanie, spre exemplu, ea crește cu 30%, potrivit statisticilor.

Aici includem 365.000 de kilometri de hârtie de împachetat cadouri, care nu este reciclabilă. Plus un miliard de felicitări de Crăciun care ajung aproape imediat la gunoi.

În plus, deși pare puțin bizar, o organizație de mediu, Hubbub, spune că numai britanicii ar cumpăra milioane de pulovere pe care le poartă doar de Sărbători. Și multe dintre ele sunt confecționate în mare parte din materiale plastice.

2. Brad natural sau artificial?

În cazul acesta, dilema ”brad natural sau artificial” are un răspuns care pe mulți i-ar putea mira.

Recomandări

Klaus Iohannis, ultimul mesaj de 1 Decembrie ca președinte: „Știu că am făcut greșeli, vă cer iertare”. Bilanțul celor 10 ani de mandat | VIDEO

Potrivit organizației Carbon Trust, un brad natural are o amprentă de carbon mai mică decât cea a unui brad artificial.

Organizația a calculat că un brad natural de doi metri aruncat la gunoi are o amprentă de 16 kilograme de CO2. Asta din cauza emisiilor de metan produse în timpul descompunerii.

Un brad care este incinerat sau transformat în rumeguș, are o amprentă de doar 3,5 kilograme de CO2. Și să nu uităm că acești brazi au absorbit CO2 și au eliminat oxigen, înainte de a fi tăiați.

Prin comparație, un brad de plastic de doi metri are o amprentă de 40 de kilograme de CO2.

3. Jucării periculoase

Cele mai multe jucării pe care copiii le vor găsi sub bradul de Crăciun sunt făcute în China.

În 2017, spre exemplu, UE a importat jucării în valoare de 7,4 miliarde de euro, iar 86% dintre acestea au sosit din China.

Unele dintre aceste produse au un nivel periculos de chimicale interzise. Doar anul acesta, spre exemplu, statele europene au blocat importul a 248 de tipuri de jucării din China, din cauza chimicalelor toxice pe care le conțineau.

Anul trecut, autoritățile suedeze au testat 106 produse din țări non-UE și au descoperit că 40 dintre acestea au substanțe interzise, cum ar fi plumb, cadmiu sau ftalați.

Recomandări

Călin Georgescu a acordat un interviu celui mai vechi ziar britanic în casa de pe câmp a unui prieten din Izvorani și a spus din nou că Putin este un „patriot” | VIDEO

4. Risipa alimentară

Carnea de pe masa de Crăciun produce cel mai mare impact asupra mediului, dar efectul este diferit, firește, cu un impact mai mic pentru carnea de pasăre decât pentru cea de porc, vită sau miel.

Dar poate că problema cea mai mare este cea a risipei alimentare. Doar în Marea Britanie, un studiu arată că, de Crăciun, oamenii aruncă în jur de două milioane de curcani și 74 de milioane de plăcinte.

Zborul de Crăciun

Mai bine 250 de milioane de europeni călătoresc de Sărbători, cu mașina, trenul sau avionul, parcurgând, în medie, 516 kilometri.

Iar acești kilometri vor crește suplimentar nivelul emisiilor cu efect de seră.

Mulți dintre europeni vor lua avionul, acest mijloc de transport fiind cel mai poluant dintre toate. Amprenta de carbon a industriei aviatice a crescut cu 20% în Europa din 2005, și continuă să crească cu 4% în fiecare an.

Urmărește-ne pe Google News