Cuprins:
Cine a fost Nicolae Teclu
Nicolae Teclu a devenit celebru în toată lumea prin cele 60 de descoperiri şi peste 50 de lucrări originale din domeniul chimiei.
S-a născut la 18 octombrie 1839, la Braşov. A efectuat studiile liceale la Braşov şi Viena, iar pe cele superioare le-a urmat la Institutul Politehnic din Viena, precum şi la Academia de Belle-Arte din Berlin, aici studiind arhitectura.
În 1870, a realizat analiza chimică a unui meteorit găsit în India, concluziile sale fiind expuse pe larg în studiul „Der Meteorit von Goalpara in Assam India”.
A realizat cercetări originale în domeniul chimiei anorganice, s-a ocupat de problema combustiei gazelor şi studiului flăcării.
A publicat peste 150 de lucrări ştiinţifice, printre care: „Noţiuni generale despre industria pigmentelor de depinsu”; „Relaţiuni între chimia organică şi anorganică”; „Despre pigmentele anorganice”, „Despre caracteristicile flăcării”
La 13 septembrie 1877, a devenit membru corespondent al Societăţii Academice Române, iar din 2 iulie 1879 a fost membru titular al Academiei Române. Discursul de recepţie s-a numit „Despre relaţiunile între chimia organică şi chimia anorganică”.
Între 1910-1913, a fost preşedintele Secţiunii Ştiinţifice a Academiei Române.
În 1904, a fost decorat cu Ordinul Crucea de Cavaler, eveniment prezentat în ziarul „Wiener Zeitung”.
În ziua de 30 aprilie 1905, Regele Carol I i-a acordat lui Nicolae Teclu medalia „Bene Merenti” clasa I-a.
Apreciat de Eminescu și Slavici
Ioan Slavici povestea cum, împreună cu Mihai Eminescu, a asistat la experimentele de chimie pe care Nicolae Teclu le făcea la Viena şi amândoi erau foarte mândri de originile sale româneşti. C
Cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la sfinţirea Mănăstirii Putna, studenţii români au de la Viena au ales un comitet de organizare a unei mari serbări. Slavici a fost preşedintele comitetulul, iar Eminescu secretarul, printre membrii numărându-se şi Nicolae Teclu.
Cele mai importante invenții ale lui Nicolae Teclu
Nicolae Teclu a inventat, în 1900, becul de laborator, cu reglare a curentului de aer şi gaz, bec de gaz cu regulator, care-i poartă numele. Invenţia a fost brevetată în Austria şi realizată de firma vieneză W.J. Rohrbeck’s Nachtolger şi, la Leipzig, de către firma Franz Hugershoff. Becul Teclu este folosit şi astăzi în toate laboratoarele de chimie din lume.
Nicoale Teclu a inventat şi aparate pentru prepararea dioxidului de carbon solid, pentru sinteză şi descompunerea apei, pentru înregistrarea exploziilor de gaze, pentru determinarea în orice moment a compoziţiei aerului din mină în scopul evitării exploziilor.
A conceput un dispozitiv original pentru măsurarea rezistenţei hârtiei, fiind primul român care a adus contribuţii originale în tehnologia hârtiei.
La vârsta de 29 de ani, a renunţat la specialitatea pentru care se pregătise, și s-a dedicat chimiei. Visul lui era ca, la terminarea studiilor, să înființeze o fabrică modernă de hârtie la Brașov. Din păcate, nu a reuşit.
Descoperă și cine a fost Carol Davila.
Înmormântat în Austria
Deşi invenţiile sale au îmbogăţit pe mulţi, el a murit sărac, în 1916, la Viena. Locul său de odihnă se găseşte la Cimitirul Hietzing, în capitala Austriei.
O stradă din Braşov îi poartă numele, iar casa în care a locuit Nicolae Teclu, de pe strada Prundului, a fost renovată de proprietar, sub coordonarea Direcției Județene de Cultură și Patrimoniu din Brașov.
Numele său este purtat astăzi de peste 15 licee cu profil de chimie din toată ţara. Niciunul dintre ele însă nu este la Braşov, oraşul său natal.
Numele lui este dat și unei stații de metrou din București. În apropiere se află Autostrada Soarelui și Fabrica de vopsele Policolor. Ea a fost deschisă începând cu data de 20 noiembrie 2008, sub numele de Policolor, dar în iunie 2009, în urma unor dezbateri publice, la care au participat locuitori ai Capitalei și Agenția pentru Strategii Guvernamentale, noua denumire a stației este Nicolae Teclu.