Cine a inventat ciclonul Ashley. „Teatrul absurd” al autorităților. Specialist în fenomene climatice: „Efectele negative pot fi mult mai mari”

Românii au copiat în timpul ciclonului comportamentul din pandemie: s-au înghesuit să cumpere apă, mâncare, ulei și hârtie igienică.

Mobilizare totală: oameni evacuați, școli închise, avertismente repetate

Autoritățile s-au mobilizat ca și când ar fi urmat să vină „sfârșitul lumii”, iar în județul Galați, unde se aștepta un nou episod de ploaie intensă, au fost evacuate peste 5.900 de persoane din 23 de localități. Alte 60 de persoane au fost evacuate din trei localități din Vaslui, iar 11 persoane dintr-o localitate din județul Argeș. Ceea ce s-a întâmplat însă, peste weekend, a fost doar o ploaie de toamnă, ceva mai puternică.

În premieră, inspectoratele județene pentru situații de urgență au fost obligate să transmită luni, 30 septembrie, situația de la nivelul întregii țări și nu doar din județul pe care îl au în aria de competență. Astfel, am aflat că s-au înregistrat efecte în 116 localități din 29 de județe și municipiul București, unde s-a intervenit pentru evacuarea apei din 11 case, 16 curți, 6 beciuri, 4 subsoluri de bloc, o instituție publică, un depozit operator economic și 12 străzi. S-a mai intervenit pentru degajarea a 79 de copaci și 5 stâlpi de electricitate prăbușiți pe carosabil, fiind avariate 14 autovehicule și două imobile. 

Recomandări

Guvernul și-a dat singur derogare de la luarea măsurilor privind stabilitatea fiscală, pentru a nu reduce cheltuielile în an electoral

Ciolacu, vizită cu iz electoral la comandament

„Teatrul absurd” pus în scenă de reprezentanții unor instituții de stat s-a încheiat luni dimineață cu vizita premierului Marcel Ciolacu la comandamentul pentru gestionarea efectelor inundațiilor de la MAI „pentru a le mulțumi tuturor celor implicați, dar mai ales echipelor de intervenție – pompieri, militari, jandarmi și polițiști care au fost în teren în ultimele 24 de ore”.

„Paza bună trece primejdia rea! Asta înseamnă să acționezi profesionist, să iei – preventiv – toate măsurile necesare pentru protejarea vieților omenești și a bunurilor materiale. Rămânem în alertă și în următoarele ore, astfel încât să ne asigurăm că nu vor exista niciun fel de probleme”, a transmis premierul Ciolacu, însoțit de alaiul mediatic.

În ultimele zile, înainte de „isteria ciclonului” amplificată de oficiali guvernamentali, George Simion, unul dintre concurenții lui Ciolacu în cursa electorală pentru prezidențiale, a câștigat imagine și notorietate afișându-se ajutând oameni din județul Galați afectați de inundațiile catastrofale din 14 septembrie.

Isterie amplificată guvernamental

Numele Ashley, cu care a fost botezat ciclonul care n-a mai lovit România, a început să fie vehiculat intens de presa din România începând cu data de 25 septembrie. 

Recomandări

Românii au copiat în timpul ciclonului comportamentul din pandemie: s-au înghesuit să cumpere apă, mâncare, ulei și hârtie igienică

Cu toate acestea, titulatura n-a fost transmisă oficial către publicul din România în niciun comunicat emis în această perioadă de Administrația Națională de Meteorologie (ANM). 

Furtuna/ciclonul Ashley apare cu predilecție în mesajele ministrului Mediului, Mircea Fechet, dar și a altor oficiali guvernamentali. 

De exemplu, prefectul din Vâlcea, Mihai Oprea, a convocat pe 25 septembrie o ședință a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Echipa de comunicare a prefectului a transmis o informare în acest context în care pomenește „furtuna Ashley, fenomen meteorologic ce va lovi România spre sfârşitul săptămânii”.

Ministrul Fechet a făcut o vizită la sediul ANM în după-amiaza zilei de joi, 26 septembrie, așteptat fiind la ieșire de mai mulți reprezentanți ai presei, convocați pentru a transmite avertizarea meteo în care un ciclon amenința „să măture România”. 

Ashley, doar o propunere dintr-o listă de 21 de nume

În realitate nu a existat niciun ciclon și cu atât mai puțin unul denumit Ashley. Într-un așa-zis nomenclator al furtunilor de toamnă din Europa există o astfel de propunere de nume, alături de alte 20, pentru evenimente de tip ciclon extratropical cu intensitate mare care ar putea avea loc în vestul Europei, în Marea Britanie, Irlanda sau Olanda. 

Așadar, numele este predefinit, iar în cazul în care fenomenele naturale extreme au loc conform descrierii, comunicatori din țările afectate preiau numele și-l inserează în diverse informări pentru public. Folosirea numelui a fost însă nejustificată în contextul „întâmplărilor” meteo petrecute în România în weekendul recent încheiat.

Inclusiv în baza de date europeană privind fenomenele meteorologice severe nu are nicio referire la un fenomen meteorologic extrem ce ar fi avut loc în România în perioada 28 – 29 septembrie 2024.

„În comunicarea publică am fost foarte precaut și, ori de câte ori m-am referit la ciclonul Ashley, am precizat că acest nume nu este unul oficial, pentru că, spre deosebire de Boris, care a fost «botezat» încă din prima zi, Ashley era într-adevăr, din ce mi-au spus colegii de la ANM, primul nume propus pentru acest ciclon, însă până astăzi, cel puțin, el nu a fost în mod oficial numit. Nici Ashley, nici altcumva”, s-a apărat luni ministrul Mircea Fechet, răspunzând unei întrebări adresate de Europa Liberă.

Meda Andrei, de la ANM, a spus luni clar că Ashley nu doar că nu a existat în România, dar nici măcar „nu s-a născut”.

„Ashley nu a existat, nu există! Este vorba de un nume pe care ar putea să-l ia un ciclon dinspre Oceanul Atlantic dacă va îndeplini niște condiții. Adică intensificări ale vântului de peste 100 km/h, precipitații abundente. Nu este cazul! Acesta încă nu s-a născut, dar la un moment dat, când se va naște, este primul pe listă. Iar ceea ce se întâmplă la noi în țară, cu mâna pe suflet, ca să zic așa, o spun, nu are nicio legătură cu un astfel de ciclon”.

„Efect de panică și isterie în rândul populației”

Unul dintre cei care au criticat isteria mediatică pe tema așa-zisului ciclon este conf. univ. dr. Lucian Sfîcă, de la Facultatea de Geografie și Geologie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, specialist în fenomene meteorologice. 

„Nu m-am uitat pe toate declarațiile autorităților, dar am pornit de la niște știri care s-au vânturat în media, legate de faptul că vom avea cea mai puternică furtună din ultimii 20 de ani. Mi-a sărit în ochi faptul că s-a spus că cinci județe vor fi inundate, vor fi sub ape. Aceste subiecte au fost vehiculate pe posturi de televiziune și au avut un efect de panică, de isterie în rândul populației. 

Oamenii au început să se pregătească pentru un megaciclon, o megafurtună, ceea ce într-o situație complicată nu ar fi rău să fie capabili să o facă, dar acum totul era într-un regim de panică și, în final, de isterie. Ca specialist în domeniu mi s-a părut că acest contrast, dintre ceea ce orice pasionat de meteorologie vede pe hărțile sinoptice și ceea ce se transmite în presă, este foarte mare. Era necesară atenuarea acestei isterii generale printr-un punct de vedere al unui specialist în domeniu”, a spus conferențiarul universitar. 

Acesta afirmă că avertizările și codurile emise de Administrația Națională de Meteorologie trebuie luate în considerare, dar crede că era necesară atenuarea isteriei generale privind iminența ciclonului care venea spre România. 

„Din punct de vedere meteorologic, a fost o situație care nu este sută la sută tipică pentru luna septembrie. A fost un eveniment meteorologic care ar fi fost foarte caracteristic, specific, la sfârșitul primăverii sau începutul verii. Și acest lucru s-a întâmplat pentru că am avut un contrast termic foarte mare între cele două mase de aer. Ne amintim cum a fost la sfârșitul săptămânii, cu temperaturi de 30 de grade, iar astăzi (luni – n.r.) avem maxime de cel mult 15 grade. Acest contrast termic foarte mare a fost capabil să mențină mișcări convergente, convective, puternice, generând cantități de precipitații în toate modurile posibile. Și într-adevăr au fost precipitații. Am avut cantități de 50-70 de litri pe metrul pătrat în unele zone”, a completat Lucian Sfîcă.

„Schimbarea climatică nu este o farsă”

Potrivit acestuia, populația trebuie să știe că a fost un episod meteo care poate pune probleme, inclusiv cu viteze ale vântului care au lăsat sate fără curent electric și fenomene asociate. „Dar de aici, până la isterie, la panică, la alte dimensiuni exagerate, distanța este foarte mare. Concluzia este că în niciun caz nu vom câștiga nimic dacă știrile despre vreme sunt comunicate într-un mod panicard. Efectele negative pot fi mult mai mari. Până și în cazul cutremurelor suntem avertizați că primul lucru pe care trebuie să îl facem este să nu intrăm în panică. Dacă în fața unui fenomen meteorologic luăm măsuri iraționale, nu obținem nimic bun”, a mai spus conferențiarul din Iași.

Lucian Sfîcă crede că precipitații cum au fost cele din weekend vor mai exista în perioada următoare pentru că există un nivel mare de instabilitate în atmosferă. De asemenea, pune unele dintre fenomenele extreme care au avut loc în ultimele săptămâni și în contextul schimbărilor climatice. 

„Am avut un an extrem de cald. Chiar și luna septembrie a fost foarte cald. Schimbarea climatică nu este o farsă, o glumă, pentru că acum există și riscul interpretării în această direcție, în sensul că se poate spune că cineva vrea să provoace isterie. Nu alimentăm niște curente sănătoase cu astfel de gestionări ale situației meteorologice. 

Primul efect al schimbării climatice este trecerea de la o stare de vreme la alta cu fenomene extreme asociate. Nu aș spune că schimbarea climatică a fost cauza directă. Este posibil ca unele dintre acestea, poate cele de la Galați, de la Mangalia, să fi fost potențate de schimbarea climatică. Sunt necesare studii ceva mai detaliate în acest sens. Anomaliile foarte mari de temperatură a apei Mării Negre, a bazinului mediteraneean, temperaturile foarte mari la nivelul Europei după această vară sunt elemente care argumentează și rolul schimbărilor climatice în producerea unor astfel de fenomene”, a mai spus conferențiarul universitar.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro