Săptămâna trecută New York Times și alte ziare din întreaga lume au prezentat o scurgere de informații din cadrul agențiilor germane despre posibilul organizator al exploziilor la conductele ce conectează Rusia de Germania pe sub Marea Baltică.

Ambele gazoducte, atât Nord Stream, cât și Nord Stream 2, au fost distruse în data de 26 septembrie 2022. Autoritățile din Danemarca și Suedia, în apele cărora au avut loc incidentele, au anunțat oficial că e vorba de un sabotaj.

Până săptămâna trecută, jurnaliștii și comentatorii nu puteau decât să ghicească cui îi foloseau exploziile.

Fotografie publicată pe 27 septembrie 2022 de Comandamentul Danez al Apărării arată scurgerea de gaz de la gazoductul Nord Stream 2. Foto: Profimedia

Cine beneficiază?

Dacă luăm în calcul declarațiile politicienilor care au spus că acestea trebuie oprite, atunci suspecții sunt SUA, Ucraina, Polonia, Marea Britanie sau țările baltice, scriu jurnaliștii de la Novaia Gazeta, publicație cunoscută pentru investigațiile critice la adresa puterii de la Moscova.

Rusia este și ea inclusă aici, deoarece Gazprom a beneficiat, la rândul său, pe termen scurt, ca urmare a forței majore.

Având în vedere războiul dus de Rusia în Ucraina, prima reacție a Occidentului a fost evidentă. Comentatorii au pus Rusia în vârful listei de beneficiari, versiune susținută de expertul rus Mihail Krutikhin într-un interviu la radioul Kommersant FM.

Totuși, căutarea motivelor este doar primul stagiu al investigației, când lista de suspecți este limitată. Răspunsul la întrebarea „cine beneficiază” nu a avut nicio dovadă, notează sursa citată.

Dar au apărut date din investigația poliției germane.

Care „forțe pro-ucrainene”?

Conform presei americane anumite „forțe pro-ucrainene” au fost implicate în exploziile subacvatice. Nu a fost detaliat ce înseamnă acest concept.

Care „forțe pro-ucrainene”? E neclar.

Dar este necesar că oameni cu experiență în sabotaj și scufundări, finanțări private și fără legături cu statul ar fi trebuit să fie implicați.

Principalul lucru este aserțiunea că sabotorii nu sunt legați de structuri de stat și au acționat pe baza convingerilor lor private politice.

Publicațiile germane au și numit vasul unde poliția a făcut cercetări în ianuarie. Ziariștii de la Bild l-au și găsit.

Iahtul Andromeda

Este vorba de un iaht numit „Andromeda”, de producție germană, cu o lungime de 15 metri, pescaj de 1,85 de metri, cinci cabine, trei latrine și un motor de 75 de cai putere.

Iahtul a fost închiriat pentru o săptămână de Mola Yachting din insula Rügen, cu o escală în Polonia și a ajuns din portul german Rostock pe insula daneză Bornholm, în vecinătatea locului unde a avut loc sabotajul.

Conform presei germane și ziarelor americane, echipajul era format din șase oameni: căpitanul, doi asistenți, o doctoriță și doi scafandri. Toți ar fi avut acte false.

Este puțin probabil să fie găsit organizatorul sabotajului. Dar este posibil să verifici dacă un atac terorist privat să fi avut loc, având în vedere expertiza profesioniștilor.

Publicația a vorbit cu trei oameni implicați în sabotaje pe mare, care au descărcat înotători de luptă din submarine, dar și cu o sursă ce a reparat conducte subacvatice. Aceștia au scos în evidență blocajele acestei versiuni din mass-media.

Efectele exploziilor

Exploziile au avut loc la o adâncime de 80 de metri. Părți întregi de conducte sunt separate unele de altele de o undă de explozie de 260 de metri.

Părți din conductă sunt îndoite perpendicular la 90 de grade de forța exploziei.

Un total de patru explozii au fost înregistrate, dintre care două extrem de puternice.

Specialiștii Gazprom au fost lăsați să investigheze două din cele patru cratere, unul cu o adâncime de trei metri, al doilea de cel puțin cinci metri.

Exploziile au fost consemnate de stațiile seismologice.

Conform experților, pentru a obține aceste consecințe „este necesar să se așeze la o distanță de 2 până la 4 m de țeavă în locuri de detonare cel puțin o tonă (experții occidentali indică o greutate de o tonă și jumătate) a unui amestec marin standard: explozibili navali cu hexogen în compoziție, care este de 1,5 ori mai puternic decât TNT (trinitrotoluen – n.r.)”.

Există și explozivi mai puternici, dar chiar și aceștia necesită cel puțin 600 de kilograme.

Hartă care arată locațiile celor patru scurgeri de gaz detectate în Nord Stream 1 și 2 între 26 și 29 septembrie. Garda de Coastă suedeză a descoperit joi o nouă scurgere de gaz în conductele Nord Stream 1 și 2, ducând numărul total de scurgeri la patru. Foto: Profimedia

Necesar pentru succesul operațiunii

Alte probleme sunt detaliate în articol.

  • Mărimea vasului suspectat. Conform calculelor făcute de sursele ziarului independent rus, nu există loc pe vas pentru asemenea cantitate de exploziv. Este extrem de greu să cari o tonă de explozivi, mai ales că cei șase membri ai echipajului ocupă deja mare parte din spațiu. De asemenea, e nevoie de loc pentru echipamentul de scufundare. Și de asemenea, trebuie să pregătești un dispozitiv exploziv.
  • Scopul navei. Odată ajuns la locul cu pricina, Andromeda ar fi trebuit să ancoreze. La o adâncime de 80 de metri, acest lucru este imposibil, vasul nefiind adaptat pentru asta. Conform calculelor experților, punerea explozivilor necesită cel puțin o oră și jumătate. În acest timp, vântul ar duce iahtul la distanță. Există nave cu propulsoare cuplate la echipamente de navigație. În modul automat, acestea permit staționarea la un punct fix. Dar nu și acel iaht. Unii ar spune că poți naviga în cercuri, iar din vas poți lansa o barcă pneumatică pentru a recupera scafandrii. Acest lucru e posibil în Marea Roșie, unde scufundătorii merg să admire recifurile. Dar nu și lângă Bornholm, care e pe traseul rutelor internaționale de transport. Între 300 și 400 de nave trec zilnic. Iar operațiunea necesită secret maxim.
  • Adâncimea. Durata timpului în care scafandrii stau sub apă nu este afectată doar de adândime, ci și de temperatură. În zona insulei Bornholm, aceste circumstanțe combinate sunt de natură să solicite echipamente speciale, precum folosirea unui amestec de gaze pentru coborârea la 80 de metri, după care să lucrezi 20 de minute și apoi să ieși la suprafață timp de o oră. În caz contrar, decompresia duce la blocarea organelor interne. Submarinul Kursk, scufundat în anul 2000, stă la o asemenea adâncime, iar scanfandrii au folosit un clopot și o cameră de presiune pe o navă de salvare. Unde este camera de presiune? Doi scafandri aveau voie să lucreze doar 20 de minute. Dacă ceva mergea greșit, operațiunea era compromisă. Au fost patru explozii, astfel că același lucru trebuia făcut în fiecare loc.
  • Marcajul. Cum pui explozivul? Nu poți să îl arunci peste bord. Trebuie pus cu grijă. Chiar și cel mai secret și puternic explozibil cântărește cel puțin jumătate de tonă. Dacă ratezi cu 20 de metri, nu îl poți trage cu mână. Dar pe iaht nu există spațiu pentru o macara.
  • La fiecare stadiu al operațiunii, numărul de oameni crește. Spre exemplu, atunci când treci granițele, operațiunea trebuie să includă grăniceri și vameși. Dacă cineva de sus, contra unei mite, a dat ordin ca Andromeda să fie tratat special, atunci acest lucru ar fi dat naștere unei duzine de martori care nu pot fi ținuți sub tăcere așa ușor. Iar acesta ar fi trebuit să fie un eveniment privat.

„Criptarea operațională a evenimentului din cauza tuturor acestor factori este extrem de dificilă”, confom unui expert citat de publicația rusă.

Concluzie

Ziariștii germani au intervievat și ei scafandri pensionați, scufundători sau salvatori. Iar aceștia au ajuns la aceeași concluzie ca și experții consultați de Novaia Gazeta:

„Nicio companie militară privată formată din marinari retrași și scufundători nu este capabilă să organizeze sabotaj la o conductă subacvatică fără participarea statului”.

Acest lucru necesită nu numai harta conductelor, dar și cunoștințe despre curenți, design, abilitatea de a rula o operațiune secretă, echipamente moderne și vase, criptare operațională, abilitatea de a trece de vămi și controale. Iar toate acestea sunt prerogativele sabotajelor navale și a serviciilor speciale.

Publicația conchide că „Andromeda” a fost probabil folosit pentru a distrage atenția de la investigație și de la serviciile secrete. În limbaj specific, este „deturnarea forțelor și mijloacelor inamice către un obiect inutilizabil”.

Au detonat o conductă geostrategică, dar n-au plătit curățarea vasului

Un alt detaliu vine indirect în sprijinul acestei presupuneri.

Iahtul trebuia curățat pentru a fi dat înapoi. În Marea Baltică, o operațiune de curățare necesită 300 de euro.

Dar conform publicației germane, echipa de pe Andromeda a dat vasul înapoi murdar. Iar pe masa din cabină, detectivii au găsit urme de explozivi.

„Imaginați-vă că ați folosit un iaht pentru a efectua un sabotaj subacvatic de semnificație geopolitică și ați regreta trei sute de euro pentru curățenia obligatorie pentru a acoperi toate urmele activităților dumneavoastră. Amuzant”, scrie ziarul.

Acesta spune că oricine a organizat sabotajul, aceștia au folosit mijloace tehnice mult mai puternic pentru a submina conductele. Cercul suspecților nu s-a schimbat, dar trebuie așteptate mai multe rezultate pentru investigație, concluzionează Novaia Gazeta.

Foto: Shutterstock

 
 

Urmărește-ne pe Google News