Cine are 3 miliarde de lei pe mână la Apele Române, instituția responsabilă de lucrările de amenajare contra inundațiilor: un condamnat penal care încasează 20.000 de lei pe lună

În timp ce apele le-au luat pentru a treia oară agoniseala de o viață, după dezastre similare în 2013 și 2016, România are o instituție care trebuie să se ocupe exact cu lucrările de apărare împotriva inundațiilor.

Este vorba de Administrația Națională Apele Române, instituție care are pe mână anual trei miliarde de lei și care a fost constant în centrul unor scandaluri din cauza achizițiilor.

Două baraje s-au rupt în timpul inundațiilor din Galați și până acum niciun oficial nu și-a asumat dezastrul.

Viesparul de la Apele Române

Instituția a fost nonstop o miză în toate guvernele, din cauza sumelor mari avute la dispoziție și mai toate partidele au vrut să își împingă oamenii la conducere.

La ultima împărțire în coaliție, Apele Române au ajuns la PSD.

Instituția este condusă de Sorin Lucaci, numit în funcția de director general în august 2022 de fostul ministru al mediului Tanczos Barna, care în acel moment reprezenta UDMR în coaliția de guvernare.

Recomandări

Anchetă la Castelul Peleș după dezvăluirile Libertatea. Corpul de control al Ministerului Culturii a cerut actele contabile din 2019 și documente interne. Mărturia unui turist șocat de hoția angajaților

Lucaci este inginer de drumuri la bază, iar în trecut a fost șef la Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara. Ziarul Puterea scrie că acesta este omul lui Sorin Grindeanu, actual ministru al transporturilor din partea PSD.

Contracte cu PNL

Ziarul mai arată că Lucaci a acordat în acest an patru contracte în valoare de 12,5 milioane de euro către firmele afaceristului Valeriu Eftimie, patronul echipei de fotbal FC Botoșani. Contractele erau pentru utilaje și utilitare specifice pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență.

Eftimie a câștigat în această vară alegerile pentru șefia Consiliului Județean Botoșani, din partea PNL.

Concomitent, Realitatea.net scrie că în luna aprilie a acestui Lucaci a dorit să plătească 15 milioane de euro din banii instituției pentru un nou sediu.

Prins beat la volan

În 2019, acesta a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare, după ce a fost prins conducând sub influența alcoolului, conform Curentul.info.

Numirea sa în 2022 a venit după ce fostul șef, Gabriel Francisc Ştika, tot de la PSD, a fost, la rândul său, prins conducând fără permis, conform G4Media.

Salariu de 4.000 de euro

Conform declarației sale de avere de pe site-ul Agenției Naționale de Integritate, Lucaci a încasat anul trecut 240.388 de lei de la Apele Române, ceea ce înseamnă 20.032 de lei net, pe lună.

Recomandări

România, criticată de ambasadorul Turciei pentru lipsa autostrăzilor: „De ce nu avem o autostradă București – Istanbul? 650 de kilometri în 10 ore, când ar trebui să fie 5 ore” | VIDEO

Potrivit documentului, acesta mai deține un cont bancar cu aproape 250.000 de lei și o casă de 165 de metri pătrați în Giarmata-Vii, lângă Timișoara. De asemenea, are și un teren intravilan de aproape o mie de metri pătrați în Moșnița Nouă, tot lângă Timișoara.

Locuri călduțe la stat

Locurile de muncă de la Apele Române sunt căutate datorită salariilor bune.

Din bugetul anual de 3 miliarde de lei, instituția dă o treime, respectiv 947 de milioane de lei, pe salarii, conform bugetului său.

Cum aceasta are circa 10.000 de angajați, rezultă că salariul mediu în companie este de 94.700 de lei brut pe an, adică 7.890 de lei pe lună, acest lucru înseamnă o medie netă de 4.615 lei. Există însă salarii și de peste 10.000 de lei lunar pentru funcțiile de directori.

Nepotism și corupție

Apele Române au fost de-a lungul timpului implicate în extrem de multe scandaluri.

În 2021, Recorder a scris despre o chelneriță angajată pe post de inginer la Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad.

La acel moment, Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad era condusă de Petru Avram, vicepreședinte PNL Iași, care se recomanda angajaților drept un „animal politic”.

Scandalul a izbucnit după ce Gabriel Musteață, fost director tehnic, a denunțat angajarea femeii. Acesta acuza legături politice. Scandalul a dus ulterior la descoperirea faptului că nouă membri ai familiei lui Musteață lucrau la Apele Române, conform Cotidianul.ro.

Recomandări

Filmul intervenției medicale în cazul lui Silviu Prigoană, prezentat pas cu pas de DSU: „Au efectuat fără oprire manevrele de resuscitare”

În 2020, inginerul Ovidiu Ianculescu era presat să demisioneze dintr-o poziție de director pe care o ocupase prin concurs în Mureș, pentru a face loc unui membru PNL, partidul care conducea Apele Române la acel moment, conform Recorder.

Ianculescu avea pregătire în domeniu, însă cel numit în locul său, Ionuț-Ovidiu Cengher, fusese în trecut angajat la o firmă care închiria și vindea automate de cafea, mai scrie sursa citată.

Contracte cu firmele directorului

În luna aprilie a acestui an, Direcția Națională Anticorupție (DNA) acuza că Dorel Marcel Dume, director tehnic în cadrul Administrației Bazinale de Apă Crișuri, a înființat și administrat prin interpuși mai multe firme cu care Apele Române derulau contracte.

Prejudiciul s-a ridicat la 2,98 de milioane de lei, conform instituției, potrivit Adevărul.

Plantații de canabis ca în Columbia

În fine, un alt scandal a avut loc la final de 2023 la Apele Române, după ce mai mulți angajați ai Administrației Banat au fost prinși de DIICOT cultivând canabis într-un canton al Apelor Române de la Chevereșu Mare, județul Timiș.

Șeful grupului infracțional era Cristian Șerbescu, fiul unui fost șef de sindicat la Apele Române Banat. Plantația avea 4.000 de metri pătrați și avea inclusiv sistem de irigație și supraveghere video.

La percheziții s-au ridicat atunci 400 de kilograme de plante de canabis, 60 de kilograme de muguri și 68 de kilograme de canabis, potrivit Digi24.

Dispute cu Hidroelectrica

Apele Române au fost constant în dispute cu Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, din cauza taxei pe utilizarea apei.

În 2011 taxa a fost majorată de patru ori, cu argumentul că banii vor fi folosiți pentru menținerea Sistemului de Gospodărire a Apelor. Ulterior, taxa respectivă a fost dată drept cauză în insolvența Hidroelectrica, ce a avut loc între 2012 și 2016.

Urmărește-ne pe Google News