Comentează- Timp de 70 de ani a fost sediul Ambasadei Statelor Unite ale Americii, dar din 2011 americanii s-au mutat și clădirea e părăsită
- Bălăriile au pus stăpânire pe o clădire-monument, șobolanii și câinii și-au făcut aici casă, iar oamenii străzii dorm la porțile clădirii de pe „Tudor Arghezi”
- Constantin Prisecaru, oficial al companiei care vinde imobilul spune: „Există un proprietar, evident! Doar că numele lui nu poate să fie făcut public!”
O curte impresionantă cu multă
verdeață, cu pini, dar și cu o fântână arteziană perfect funcțională, dar care
e îmbătrânită serios de vreme. Pe lângă toate acestea au crescut bălăriile, înalte
deja de zeci de metri. Șobolanii mișună printre plantele uriașe, câinii și
pisicile și-au făcut adăpost în curte, oamenii străzii s-au
mutat și ei la porțile mari de fier. Aici își petrec serile reci de ianuarie. Și
miroase îngrozitor!
Palatul se degradează, iar de mai bine
de un an și jumătate nu-și găsește un cumpărător. Sunt 2.500 de metri pătrați construiți
și încă 2.000 ai grădinii, totul pentru o adevărată bijuterie chiar în centrul
Bucureștiului.
„După mutarea ambasadei în
Băneasa, la clădire s-a făcut o spoială și s-a mai dat cu un var… Și cu o
vopsea peste elemente arhitecturale care ar fi avut alt farmec cu textura
originală. Se vede cum s-a vopsit peste arcadele ușilor și încă se mai observă
pictura originală! Tavanul pictat încă rezistă…”, declara Constantin
Prisecaru, Managing Partner al companiei care vinde acum imobilul.
Cui aparține cu adevărat clădirea?
Fostul sediu al ambasadei SUA în
România timp de 70 de ani, Palatul „Maurice Blank” a fost pus în
vânzare, în 2018, chiar de Ziua Naţională a Statelor Unite, dar nimeni nu a
fost dispus să plătească 5,5 milioane de euro, prețul de pornire al licitației stabilit
de către Artmark Historical Estate.
Constantin Prisecaru, oficialul celor
de la Artmark, care se ocupă de vânzarea imobilului spune pentru Libertatea: „Există
un proprietar, evident! Numele lui nu poate să fie făcut public! Încălcăm
confidențialitatea datelor! Nu ne putem
permite să-l anunțăm, dacă acesta nu dorește”. Diana Perdum, reprezentantă
a companiei delcarată: „Au fost mai multe licitații, dar nu s-a vândut clădirea. Nu se pune problema ca ea să fie
închiriată. Discutăm doar despre vânzare”.
Constantin Prisecaru detaliază: „Nu există un cumpărător în momentul de față. Singurul lucru pe care pot să
vi-l spun este că în acest moment clădirea costă 4,5 milioane de euro. Inițial
prețul de pornire era de 5,5 milioane. Nu există un cumpărător clar, dar sunt
discuții cu oameni interesați. Cine dorește să o cumpere o poate face la prețul
de 4,5 milioane de euro!”.
Palatul a fost estimat la 6,5 – 7,5 milioane de euro
Situată pe strada Tudor Arghezi nr. 9,
reşedinţa unuia dintre cei mai importanţi bancheri ai României moderne are o
valoare estimată între 6,5 şi 7,5 milioane de euro. Clădirea a fost proiectată
în 1891 de elvețianul Louis Pierre Blanc pentru unul dintre cei mai importanți
bancheri ai României moderne, Maurice Blank, co-fondator al băncii Marmorosch
Blank & Co. În 1934 clădirea este cumpărată de avocatul și omul politic
Eduard Mirto, cel care avea să fie ultimul proprietar de drept până la venirea
regimului comunist. Mirto a închiriat imobilul în cursul 1939, după efectuarea
unor lucrări autorizate de renovare și modernizare chiar în pragul izbucnirii
celui de-Al Doilea Război Mondial.
Baricadați
în ambasadă de teama românilor
La ambasadă a avut loc și un moment
tensionat în 1966. La sfârșitul lunii iunie, mii de oameni care au protestat în
Piața Universității pentru a-și arăta solidaritatea cu poporul vietnamez au
agitat mai multe pancarte și au scandat lozinci în fața ambasadei baricadate:
„Jos mâinile de pe Vietnam!” și „Trăiască eroicul popor
vietnamez!”. Ziarul Scânteia a relatat incidentele notând că oamenii:
„Au dat glas mâniei și indignării profunde stârnite de atacul tâlhăresc al
aviației SUA asupra periferiilor Hanoiului și a orașului Haifong. Lozincile
scandate de demonstranți răsună până departe. Ele se amplifică odată cu
apropierea de clădirea ambasadei americane. Aici porțile sunt închise,
perdelele trase. Ferecați în interiorul clădirii, membrii ambasadei nu au ieșit
să înfrunte oprobriul opiniei publice”.
Procesul care a indus în eroare
Pe 9 mai 2011, Înalta Curte de Casație
și Justiție decidea ca imobilul să intre în patrimoniul Academiei Române,
proprietar al acestuia până în 1948. Au câștigat în instanță clădirea într-un
proces cu Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de
Stat”.
Oficialii Academiei Române au precizat pentru Libertatea: „A fost un proces, așa este, dar acolo sunt trei corpuri de clădire. Din cele trei doar unul a aparținut Academiei. N-am avut nicio legătură cu imobilul în care a fost Ambasada Statelor Unite!”. Cei de la RA APPS cu confirmat: „Academia Română a câștigat în instanță, în anul 2011, dreptul de proprietate asupra unei alte clădiri având o adresă poștală diferită”.