ComenteazăÎn urmă cu două săptămâni, fostul director general al firmei Astaldi România, Pier Luca Canino, a fost trimis în judecată de DNA alături de „milionarul fără chip” Dragoș Dobrescu și de avocatul Doru Boștină, după ce a încercat, în vara lui 2013, să obțină contra sumei de un milion de euro avizele necesare pentru lucrările la metroul din Drumul Taberei. Totul se întâmpla pe fondul nemulțumirilor locuitorilor din zonă.
Canino, Dobrescu și Boștină sunt acuzați, printre altele, de trafic și cumpărare de influență, iar cel pe care voia să-l cumpere omul de afaceri italian era primarul de atunci al sectorului 6, Rareș Mănescu, care e martor în dosar.
Denunțător în serie la DNA
Punerea, în premieră, sub acuzare a lui Pier Luca Canino vine după ce ani la rând acesta a fost considerat un „denunțător prin excelență” la DNA. Patru mari dosare de corupție l-au avut ca martor-denunțător pe directorul Astaldi în România, care a demisionat din funcție la începutul acestui an, în urma neînțelegerilor cu conducerea companiei cu sediul central la Roma.
Peste 8 milioane de euro, fără a lua în calcul și milionul de euro de la Magistrala 5 de metrou, și un autoturism Lancia Delta reprezintă mita pe care Pier Luca Canino a recunoscut că a plătit-o funcționarilor români pentru a facilita afacerile pe care Astaldi le derula în România.
- 750.000 de euro mită pentru lucrările la Magistrala 4 Metrou București;
- două milioane de euro mită pentru lucrările de reabilitare la tronsoanele de cale ferată de pe ruta Bucureşti-Constanţa;
- 5,3 milioane de euro mită în dosarul modernizării Aeroportului Otopeni;
- Autoturism Lancia Delta oferit mită unui director din cadrul Primăriei Capitalei pentru a-i facilita finanțările la lucrările pasajului Basarab din Capitală.
Pier Luca Canino a denunțat de fiecare dată faptele la ani distanță de la comiterea lor, în timp ce erau deja investigate. Libertatea vă prezintă astăzi un prim episod din traseul mitei cu care afaceristul italian i-a cumpărat pe oficialii români.
A ajuns în România acum 20 de ani
De profesie inginer, Pier Luca Canino, 59 de ani, a ajuns în România în 2002, când a fost numit coordonator tehnic al companiei Astaldi. Cinci ani mai târziu, în 2007, a fost numit director de țară pentru România, reprezentând compania Astaldi în relația cu statul român.
Astaldi Italia, una dintre cele mai puternice companii de pe piața construcțiilor din Europa, a câștigat în România mai multe contracte ce au vizat investiții strategice de infrastructură realizate după 1989.
Lista e chiar lungă: Autostrada A1 (Nădlac-Arad-Timișoara, Orăștie-Sibiu), Autostrada A 2 (tronsoanele Cernavodă-Medgidia), Autostrada A3 (Brașov-Oradea), linia de cale ferată Frontieră-Curtici-Simeria, parte din Coridorul IV Pan-European, magistrala CFR București-Constanța, extinderea și modernizarea Aeroporturilor Henri Coandă din Otopeni și Avram Iancu din Cluj-Napoca, Pasajul Basarab din București, pasajul subteran din Piața Sudului, Pasajul Ciurel, Stadionul Național Lia Manoliu, Arena Sportivă Mihai Flamaropol, podul suspendat peste Dunăre de la Brăila.
Cum a procedat Canino în dosarele în care a figurat ca denunțător că a dat mită
Libertatea a consultat cele patru dosare în care afaceristul italian a denunțat faptele de corupție ale funcționarilor români. În toate, Pier Luca Canino a avut un adevărat modus operandi, denunțând darea de mită la ani distanță după ce a cumpărat influența funcționarilor români, în momentul în care era citat ca martor la DNA.
Statutul de impunitate, cunoscut și clauza de nepedepsire, din Codul Penal românesc este clar: „mituitorul nu se pedepseşte, dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta”. Canino a beneficiat însă de acest statut după fiecare autodenunț, deși anchetele DNA erau începute, în unele cazuri, de ani buni.
Primul denunț: directorul de investiții din Primăria Capitalei
Relația companiei italiene cu statul român, așa cum avea să reiasă din dosarele penale instrumentate de DNA, a fost una marcată de interese și influențe. Funcționarii români au profitat din plin de monopolul pe care compania îl deținea pe marile investiții. Iar Pier Luca Canino a intrat în circuitul corupției, mituind oficialii pentru a facilita finanțările sau pentru a face lobby pe lângă aparatului central pentru a nu bloca investițiile.
Primul denunț formulat de Pier Luca Canino a vizat o mită măruntă. Un autoturism Lancia Delta oferit directorului Direcţiei Generale Infrastructură şi Servicii Publice (DGISP) din Primăria Capitalei, Mădălin Dumitru. Se întâmpla în 2010, când Astaldi realiza lucrările la pasajul Basarab.
Pier Luca Canino a formulat denunț la DNA pe 14 iulie 2014, la doi ani distanță după ce Parchetul Anticorupție deschisese un dosar în care erau vizate faptele de corupție ale directorului Mădălin Dumitru. La înregistrarea denunțului lui Canino, directorul DGISP era deja arestat de o lună.
În denunț, afaceristul italian relata că în luna noiembrie 2010 îl vizitase de mai multe ori pe directorul Dumitru la biroul său din Primăria Capitalei, pentru a-i cere să efectueze plățile restante și să certifice situațiile acestora.
La una dintre întâlniri, la sfârșitul lunii noiembrie 2010, directorul Dumitru i-a transmis afaceristului italian: ,,Dacă vrei proiectul să se miște mai repede, atunci și eu trebuie să mă mișc mai repede”.
„Nu am înțeles ce vrea să spună prin faptul că trebuie să se miște mai repede. Astfel mi-a detaliat că pentru aprobarea plăților și situațiilor de plată trebuie să vină personal pe șantier, dar că nu are o mașină corespunzătoare pentru aceste deplasări. În aceste condiții, am înțeles că, pentru deblocarea plăților și certificarea situațiilor de plată, Dumitru Mădălin Ionică mi-a pretins să-i pun la dispoziție un autoturism. I-am precizat că firma noastră utilizează autoturisme din grupul Fiat și îi pot pune la dispoziție un astfel de autoturism dacă îi convine. Dumitru Mădălin Ionică a fost de acord, astfel i-am promis că îi voi rezolva problema”, a notat Pier Luca Canino în denunț.
SMS după primirea mitei: „Extraordinar. Primăria vă mulțumește”
Cei doi au purtat discuții pe telefon pentru a alege marca și culoare: Lancia Delta, „gri tempesta” (gri furtună în traducere din italiană, n.red.). Autoturismul a fost achiziționat de compania Astaldi de la o societate de leasing și pus la dispoziția directorului Dumitru.
Mașina a fost predată personal de Canino directorului din primărie în ajunul Crăciunului. La scurt timp, Dumitru i-a transmis un SMS de mulțumire: ,,Extraordinar. Acesta este cuvântul. Primăria vă mulțumește pentru proiect”.
Compania Astaldi a plătit lunar ratele, precum și toate cheltuielile legate de întreținere și combustibil. Potrivit datelor din dosar, autoturismul oferit de Astaldi nu a fost folosit de directorul Dumitru, ci de iubita acestuia. După trei ani, când cuplul s-a despărțit, Lancia Delta a fost folosită de șoferul directorului.
În aprilie anul curent, Mădălin Dumitru a fost condamnat definitiv la 6 ani de închisoare cu executare. Mita primită de la Astaldi a fost doar unul dintre capetele de acuzare. Pier Luca Canino a avut doar calitate de martor denunțător. De altfel, în denunțul înaintat pe 14 iulie 2014, italianul își încheiase declarația cu sintagma salvatoare: „Formulez prezentul denunț pentru aflarea adevărului și pentru a beneficia de cauza de impunitate”.
Mita uriașă pentru modernizarea Aeroportului Otopeni: 5,3 milioane de euro pentru „finanțarea campaniei electorale” a lui Băsescu. Cerută chiar pe holurile ministerului
Marin Anton, fost deputat PNL și fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, și Mihai Adrian Ionescu, fost director general adjunct al Direcţiei de Coordonare şi Monitorizare Autostrăzi din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri din România SA şi fost consilier al ministrului transporturilor Radu Berceanu, au fost puși sub acuzare în 2016 în dosarul de corupție în cazul modernizării Aeroportului Otopeni. Martor denunțător: Pier Luca Canino, administratorul societății care efectua lucrările – Romairport, parte a grupului Astaldi.
În denunțul formulat la DNA, Pier Luca Canino a relatat cum oficialii din Ministerul Transporturilor i-au cerut 3,5% din valoarea suplimentării proiectului, mai exact 5,3 milioane de euro, pentru ca societatea să nu piardă contractul. Banii, a susținut afaceristul italian, i-au fost ceruți pentru finanțarea campaniei electorale.
„Întâlnirea a avut loc pe holurile ministerului de la etajul unu, în timp ce ne deplasam, ocazie cu care m-a întrebat același lucru, dacă mai vrem să lucrăm la Otopeni. Apoi, fără să aștepte răspunsul meu, mi-a zis că pentru aprobarea HG au două condiții, respectiv: unu, să le dăm o sumă reprezentând 3,5% din valoarea cu care urma să se suplimenteze contractul și doi, să le dăm această sumă foarte repede, că vine campania. Arăt că Ionescu Adrian vorbea numai la plural, iar eu am dedus – ținând cont și de explicația „că vine campania” – că nu cere banii pentru el, ci că acești bani erau destinați pentru campania electorală. După această discuție, m-am gândit o zi sau două, am cântărit toate posibilitățile (am avut în vedere că neemiterea acestei hotărâri ar fi fost dezastruoasă din punct de vedere financiar pentru Astaldi) și am luat hotărârea să-l contactez pe Ionescu Adrian, pentru a-i comunica acceptarea condițiilor impuse”, a menționat Pier Canino în denunț.
Astaldi nu putea oferi mita cash
Omul de afaceri italian a stabilit o nouă întâlnire cu consilierul ministrului transporturilor la care a participat și secretarul de stat Marin Anton, care avea în atribuții coordonarea activității Companiei Naţionale Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Bucureşti SA Otopeni.
Se întâmpla la începutul lunii iunie 2009. Canino le-a comunicat celor doi oficiali că Astaldi nu avea nicio posibilitate să ofere bani cash.
Soluția, susține Canino, a venit de la Adrian Ionescu, care i-a comunicat ca Astaldi să încheie contract cu o firmă (la care era asociat și secretarul de stat Anton) ce îi va fi indicată pentru a efectua plăți. Sumele vizau lucrări ce figurau ca fiind efectuate la DN79 de către societatea la care era asociat Marin Anton, dar care în realitate au fost realizate de către Astaldi, care câștigase proiectul și avea șantierul în zonă.
În instanță, Ionescu a invocat că, de fapt, Pier Luca Canino a venit cu soluția oferirii mitei prin intermediul unei firme-tampon.
„Discuția a fost în sensul ca, în schimbul finanțării campaniei electorale, firmele reprezentate de numitul Canino Pier Luca să beneficieze de sprijinul nostru, al meu și al lui Marin Anton, pentru rezolvarea problemelor pe care le aveau în derularea contractului de modernizare a Aeroportului Internațional Henri Coandă București Otopeni”, a declarat Adrian Ionescu în instanță.
Oficialii de la Transporturi: „Sacoșa cu bani, în casieria PDL”
Varianta folosirii mitei pentru finanțarea campaniei electorale a fost susținută și de secretarul de stat Marin Anton. Acesta însă i-a indicat pe Canino și pe Ionescu ca fiind cei care i-au spus că „este nevoie de bani pentru finanțarea campaniei electorale organizate de Partidul Democrat Liberal pentru alegerea președintelui României”. Mita de 5,3 milioane de euro a fost achitată de Astaldi prin transfer bancar în perioada 23.07 – 20.11.2009 către societatea VVTC Euroconstruct, care în acte figura că subcontractase lucrarea de la Astaldi.
Cei doi oficiali din Ministerul Transporturilor au susținut că banii au fost retrași în numerar din conturile societății VVTC Euroconstruct și predați la casieria (în anul 2009) Partidului Democrat Liberal.
Inculpatul Ionescu Mihai Adrian a arătat că a luat pungile de la inculpatul Anton Marin, nu a verificat ce anume conțin acele pungi, iar după spusele inculpatului Anton, erau bani. Nu i-a numărat, nu știe dacă erau lei sau în alte valute, însă le-a lăsat la PDL, într-un colț al casieriei
extras hotărâre Tribunalul București:
Instanța: denunțătorul nu putea anticipa destinația finală a mitei
Instanța nu i-a crezut nici pe cei doi inculpați, nici pe Pier Luca Canino, apreciind că afirmațiile acestora nu sunt susținute de probe. Judecătorul a invocat că martorul denunțător, Canino, nu avea de unde să știe care este destinația finală a banilor.
În timpul procesului au fost audiate casierele de la PDL, care au declarat că toate donațiile și sponsorizările făcute partidului erau înregistrate în evidențele contabile. Afirmațiile lor au fost crezute de instanță.
În septembrie anul trecut, Marin Anton a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare, iar Mihai Adrian Ionescu, la 3 ani de închisoare cu suspendare. Acesta din urmă a recunoscut acuzațiile. Pier Luca Canino a avut doar calitatea de martor denunțător.
Hotărârea Tribunalului București a fost contestată. Dosarul a fost înaintat Curții de Apel București, care pe 8 septembrie 2022 a suspendat judecata, în așteptarea deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție privind dezlegarea unor chestiuni de drept care să reglementeze efectul întreruptiv de prescripţie.
În episodul următor:
Avocații care au pledat pentru funcționarii mituiți de șeful Astaldi în România i-au criticat statutul privilegiat: „Parchetul a urmărit să îl protejeze în mod profund nelegal”