Nicolescu va fi cercetat de Inspecția Judiciară, la sesizarea șefei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina Corbu, după ce un tânăr polițist l-a acuzat pe magistrat că a încercat să-l intimideze direct, dar și prin șeful Direcției Generale Anticorupție, Liviu Vasilescu. „Sper să înțelegi ceva din ecuația asta pentru că ți-a trecut un glonț pe la ureche”, i-a scris Nicolescu polițistului.

Magistratul a recunoscut că l-a sunat „informal” pe Liviu Vasilescu, spunând că nu știa că l-au chemat șefii să dea socoteală. „Păi, aşa îi educaţi pe poliţişti în România, e în regulă, în faţa a 200 de studenţi, să mă facă nedemn de funcţia de judecător ÎCCJ, el, care are 23 de ani?”, susține Nicolescu că i-a spus lui Vasilescu.

A publicat cinci cărți și predă la „Titulescu”

Alin Sorin Nicolescu a absolvit Facultatea de Drept a Universității din Craiova și a făcut masterul la Târgu Jiu, la Universitatea Constantin Brâncuși, potrivit CV-ului său. Are un doctorat în Dreptul penal la Universitatea Nicolae Titulescu din București, acolo unde predă în acest moment pe același subiect.

A fost timp de doi ani consilier juridic, iar 11 ani a fost judecător la Judecătoria Târgu Jiu, până în 2009. Pentru scurt timp, a trecut pe la Tribunalul Mehedinți și Tribunalul Gorj, iar din 2015 a devenit judecător la Curtea de Apel București. În 2019, s-a mutat la ÎCCJ.

Nicolescu a semnat patru cărți alături de alți autori pe tema Dreptului penal și a publicat singur o a cincea, în 2018, „Infractiuni contra sigurantei circulatiei pe drumurile publice”.

În CV-ul publicat pe pagina Universității Nicolae Titulescu, ce datează din 2017, magistratul menționează de asemenea mai multe articole publicate în diverse reviste din domeniul judiciar.

Venituri de aproape 25.700 de lei pe lună din salarii

La categoria „competențe de comunicare”, Nicolescu a scris: „Fiind tată a trei copii și judecător de 20 de ani, am înțeles și dezvoltat ce înseamnă răbdarea, empatia, importanța comunicării și grija față de oameni”.

Conform ultimei declarații de avere, judecătorul deține împreună cu soția sa, avocată, două case în județul Gorj, trei apartamente în București și unul în Constanța. Anul trecut a câștigat peste 252.000 de lei din salariul de judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție și 56.000 de lei din salaiul de profesor. În total, aproape 25.700 de lei pe lună, la care s-au adăugat și peste 16.000 de lei salarii restante de la celelalte instanțe judecătorești în care a lucrat.

Unul dintre cei trei judecători care au dat verdictul în cazul Ursu

Alin Sorin Nicolescu a făcut parte din completul de judecători care i-a achitat pe foștii securiști acuzați că au fost responsabili de moartea disidentului Gheorghe Ursu.

„Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București”, a fost hotărârea ÎCCJ, care a menținut decizia Curții e Apel din 2019. Decizia Curții Supreme este definitivă.

Procesul în cazul disidentului anticomunist Gheorghe Ursu a fost primul din România pentru crime împotriva umanității contra unor foști securiști. A fost deschis 30 de ani de la moartea lui Gheorghe Ursu.

Ursu a început să fie anchetat în 1984, după ce s-a opus, în calitate de inginer, regimului Ceaușescu, care a decis să reabiliteze fără consolidare blocurile avariate de cutremurul din martie 1977. A fost arestat un an mai târziu, interogat și agresat fizic brutal în fiecare zi. A fost ucis în bătaie în noiembrie 1985.

Colegul de celulă al lui Gheorghe Ursu, Marin Clită, a fost condamnat, în 2000, la 20 de ani de închisoare pentru omor deosebit de grav.

În 2003, col. Tudor Stănică, șef al Miliției Capitalei în 1985, și col. Mihai Creangă, adjunctul lui, au primit tot 20 de ani de închisoare în acest caz.

Ultimii judecați în acest caz, foștii ofițeri de securitate Marian Pîrvulescu și Vasile Hodiș, dar și fostul șef al Securității, Tudor Postelnicu (decedat), acuzați de tratamente neomenoase, au fost achitați recent de Înalta Curte de Casație și Justiție a României.

  • Notă: Într-o variantă anterioară, articolul menționa eronat că Marian Pîrvulescu și Vasile Hodiș l-au ucis pe Gheorghe Ursu. Procurorii militari i-au acuzat pe Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş că au exercitat acţiuni represive sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra lui Gheorghe Ursu, acţiuni care „au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să îi aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă”. Judecătorii au infirmat acuzațiile procurorilor.

Urmărește-ne pe Google News