ComenteazăÎncepând de marţi, cardinalii au fost izolaţi de restul lumii, rămânând fără telefoane mobile şi având interdicţia absolută să comunice cu cineva de afară. Ei au fost găzduiţi la reşedinţa Sfânta Marta, un fost ospiciu situat în spatele Bazilicii Sfântul Petru şi l-au ales pe noul Pontif după cinci runde de vot.
Mii de persoane se îndreaptă către Piaţa Sf. Petru, cu steaguri. Lumea se îmbrăţişează pe străzi şi strigă „Trăiască noul Papă!”
Potrivit presei italiene, Papa emerit, Joseph Ratzinger, retras la reşedinţa de vară de la Castel Gandolfo, la sud de Roma, a urmărit la postul de televiziune al Vaticanului transmisia ceremoniilor de la care a lipsit.
Noul Papă şi-a ales SINGUR numele
Noul Papă a avut posibilitatea să-şi aleagă singur numele pe care îl va purta în perioada pontificatului său, numele unui predecesor sau unui sfânt fiind opţiunile care i s-au oferit celui de-al 266-lea Suveran Pontif din istorie.
Regula stabileşte ca succesorul Apostolului Petru pe tronul Bisericii să îşi aleagă numele imediat ce a fost ales de către cardinalii reuniţi în Conclav. Apoi numele noului Suveran Pontif va fi proclamat în faţa mulţimii, la Roma, de la balconul Bazilicii Sfântul Petru, de către cardinalul protodiacon după pronunţarea celebrei formule latine „Habemus Papam”.
Iniţial, papii păstrau de obicei numele lor de botez şi aceasta a durat până la sfârşitul primului mileniu. Cutuma s-a schimbat în 996, atunci când Grigore al V-lea şi-a abandonat numele de botez, Bruno. O sută treizeci şi unu din cei 133 de succesori au procedat la fel, inclusiv Ioan Paul al II-lea.
Cel mai des folosit nume a fost Ioan, de 21 de ori, urmat de Grigore (16), apoi Benedict (15), Clement (14), Inocenţiu (13), Leon (13), Pius (11), Ştefan (9), Bonifaciu (8), Urban (8), Alexandru (7), Paul (6).