Cine este Daniel Baciu, omul care gestionează pensiile românilor. Împreună cu soția încasează de la stat șase venituri în valoare de 280.000 de lei pe an

Cunoscut ca un apropiat al PNL, Baciu a lucrat toată viața la stat. El are 51 de ani, iar CV-ul său începe în anul 1997, când a lucrat ca inspector la Direcţia Generală de Muncă şi Protecţie Socială Dolj. Apoi a fost angajat pe funcția de consilier superior și director executiv la Casa Județeană de Pensii Dolj, și a fost chiar și preşedinte al Sindicatului Liber al Casei Judeţene de Pensii Dolj.

După ce a fost adus la București ca să gestioneze pensiile românilor, Daniel Baciu a devenit și membru  în Consiliul de Administrație al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială Elie Carafoli – I.N.C.A.S. București ca reprezentat al Ministerului Muncii.

Soția sa a lucrat pe funcția de consilier superior la Agenția Națională de Achiziții Publice Dolj și șef serviciu la Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova. Apoi, din 2020, și-a urmat soțul la București unde s-a angajat la ANAF și la Curtea de Conturi.

În 2020, înainte să ajungă în Capitală, Baciu deținea conform declarației de avere, împreună cu soția, un teren intravilan, un apartament, o casă de locuit și un spațiu comercial, toate în Craiova, o mașină Toyota din 2006 și avea prin conturi vreo 130.000 de lei.

Recomandări

Politica monetară poate se mai schimbă, dar conducerea Băncii Naționale a României, nu. Și ce dacă?

Pe atunci Baciu câștiga puțin peste 65.000 de lei pe an, iar soția sa – aproape 70.000 de lei.

Veniturile familiei s-au dublat la București

Acum, potrivit declarației de avere pentru anul 2023, Baciu se bucură de un venit anual de aproape 129.000 de lei, la care se mai adaugă alte 9.167 de lei pentru că este membru în comisia permanentă a Consiliul Național al Organizațiilor de Pensionari și al Persoanelor Vârstnice.

Interesant este că Baciu mai apare cu două venituri în declarația de interese din 2023, care nu sunt trecute la venituri în declarația de avere. Astfel, ca membru al CA al I.N.C.A.S., unde a reprezentat Ministerul Muncii în perioada 2021-2023, a mai încasat aproape 2.500 de lei pe lună (30.000 de lei pe an), plus alți 974 de lei pe lună (11.688 pe an) ca președinte CA al CNPP.

Recomandări

Companiile care beneficiază de pe urma războiului din Ucraina. Cum a ajuns România al doilea exportator de motorină al Kievului

În schimbul locului de la I.N.C.A.S., Baciu a fost numit, membru în CA într-un alt institut cu denumire elevată și cu care nu are nici în clin nici în mânecă: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice din Râmnicu Vâlcea, tot ca reprezentant al Ministerului Muncii.  

Soția sa, cu două servicii la stat, ANAF și Curtea de Conturi încasează salarii însumând aproape 105.000 de lei. 

Și averea familiei s-a modificat după ce a părăsit Bănia. Cei doi soți au înstrăinat apartamentul din Craiova pentru 70.000 de euro, și-au luat un BMW pe care apoi l-au vândut, pentru a se orienta către un Lexus fabricat în 2022.

Implicat într-un scandal la locul de muncă, după ce a lovit o colegă

Privit din afară, președintele CNPP, Daniel Baciu, pare un sinecurist politic. Însă trecutul îl descrie și ca pe un om impulsiv. Pentru că, după cum relata presa din Craiova de acum 11 ani, pe când era șef de serviciu la Casa de Pensii Dolj, Baciu ar fi agresat-o fizic destul de rău pe o colegă de muncă. După o dispută verbală, Baciu ar fi lovit-o pe colega sa Carmen Udrică, aceasta având nevoie de spitalizare și concediu medical. 

La scurt timp după acest incident, ar fi trebuit să aibă loc o comisie de disciplină, în care să se decidă soarta lui Daniel Baciu. Dar fapta lui Baciu a fost mușamalizată și nu a mai avut nici urmări penale. Tot presa locală scria că în conflict a intervenit chiar directoarea de atunci a Casei de Pensii Dolj, Daniela Licu, care a mediat o înțelegere între Baciu și colega agresată. Apoi Baciu a fost avansat, continuându-și ascensiunea spre vârful Casei de Pensii.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro