2 comentariiDinu Gîndu, 50 de ani, a fost propus, în septembrie 2022, de liberalul Liviu Sebastian Jicman, președintele ICR, să conducă filiala din Lisabona. Potrivit propunerii înaintate spre aprobare către ministrul culturii și ministrul de externe și consultate de Libertatea, pe Gîndu îl recomandă faptul că „a activat în domeniul managementului cultural peste 25 de ani, dar și experiența dobândită în cadrul misiunii diplomatice a României în Argentina”.
Pe 1 februarie, comisiile reunite de cultură și de politică externă din Parlament i-au acordat aviz favorabil pentru un mandat de patru ani, cu posibilitatea reînnoirii. Președintele Comisiei pentru Cultură și Media este senatorul PNL Viorel Riceard Badea, cel care l-a și lansat în politică pe Gîndu.
Bâlbe în fața comisiilor
Gîndu s-a bâlbâit în fața reprezentanților celor două comisii, nereușind să răspundă convingător la întrebările legate de bornele din CV-ul său și cum l-au orientat acestea pentru ocuparea unei poziții de top în managementul cultural.
„Am preluat Casa de Cultură cu un festival de două ore și am lăsat o moștenire de 6 festivaluri”, „În întemeierea CV-ului am scris doar tehnic, pentru că n-am vrut să ocupe prea mult spațiu“, a spus, printre altele, Gîndu. Filmarea a devenit virală, stârnind critici din partea unor nume precum Ciprian Mihali și Theodor Paleologu.
„Propunerea mea este să dăm un aviz favorabil”, a încheiat audierea senatorul Viorel Badea, omul care a netezit ascensiunea politică a lui Gîndu în cadrul PNL. Se cunosc din 1996 și îi leagă adeziunea la Liga Studenților din Galați, dar și „lupta pentru unire și pentru Basarabia”. Recent au colaborat și în cadrul PNL Diaspora, în tandemul președinte-vicepreședinte.
Cu 11 voturi pentru, trei împotrivă și două abțineri, senatorii au decis să-l trimită pe Gîndu la Lisabona.
Ce-l recomandă pentru o asemenea poziție și care este experiența de peste 25 de ani în management cultural la care a făcut referire șeful ICR când l-a propus?
Valedictorian la școala PSD
Dinu Gîndu se consideră un „pionier al luptei pentru unire”. Bătălia a început la mijlocul anilor 90, când se pregătea să devină inginer la Facultatea de Arhitectură Navală din cadrul Universității Dunărea de Jos, din Galați. Spunea despre sine, într-un interviu, că era „lider de mic”. La un protest, lipsise puțin, cât să tragă la xerox niște manifeste, iar la întoarcere s-a trezit că-l numiseră într-o funcție de conducere în cadrul Ligii Studenților din Galați, povestea el.
În 1998, ajunge director al Casei de Cultură a Studenților din Galați. Va aștepta mai bine de 10 ani pentru pregătirea decolării carierei sale politice. În acest timp va face un master în management politic la Institutul Academic Postuniversitar Ovidiu Șincai din București, un fel de școală de cadre a PSD-ului, condusă de Adrian Severin. La absolvire, în 2006, va primi titlul de Valedictorian, adică șef de promoție, menționează Gîndu în CV.
De la Crevedia la Buenos Aires
Trei ani mai târziu, în 2009, va fi numit în funcția de director al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni. Acesta funcționa la Crevedia ca o bază de pregătire pentru tineri etnici români din Ucraina, Bulgaria sau Serbia care veneau să-și perfecționeze limba română, pentru a putea să urmeze o facultate în România, iar statul român le oferea o bursă pe perioada șederii.
După un an, Gîndu a plecat de la Crevedia tocmai la Buenos Aires, în prima sa misiune diplomatică, în calitate de însărcinat cu afaceri la Ambasada României din capitala Argentinei. Avea să se laude cu munca sa de un an din America de Sud la un post TV local.
„În calitate de coordonator al secției consulare am reușit ca în trei luni să readuc comunitatea română lângă ambasadă. Sunt țări în care există rezerve vizavi de ambasadă, pentru că comunitatea știe că-s foarte mulți foști securiști. Și în mare parte au dreptate, ca să fim sinceri. Când am plecat din Argentina, comunitatea chiar a vrut să scrie la minister, până și pușcăriașii au vrut să facă o scrisoare să nu plec de la post. Dar a fost prea târziu, fusese opțiunea mea să plec”, povestea Gîndu.
CV îmbogățit cu câteva sute de dolari
A revenit în țară în 2012, iar un an și jumătate mai târziu s-a angajat la primul său job în privat, în România, ca manager de proiecte la o companie de retail de electronice și electrocasnice.
În paralel, în CV încep să apară certificări obținute de la universități din străinătate. Duke University (Carolina de Nord), Universitatea din Leiden și cea din Geneva apar în CV-ul liberalului gălățean. Pare impresionant la prima vedere, dar sunt, de fapt, niște cursuri online oferite de universități prin platforma Coursera.org. Gîndu susține că a obținut un certificat de calificare cu distincție de la Universitatea din Geneva pentru cursul International Organizations Management. Oricine poate parcurge acest curs în aproximativ 18 ore, gratuit, și poate cumpăra pentru 49 de dolari și un document ca să ateste că l-a bifat.
Crește alături de Viorel Badea
Ascensiunea sa politică a rămas în siajul creșterii importanței figurii lui Viorel Badea în partid. Gîndu spune mereu că, alături de acesta și de profesorul Radu Carp de la Universitatea din București, a scris programul PNL pentru Republica Moldova.
„După ce l-am lăsat la Parlament, a doua zi, au fost 50 de reacții împotriva lui pe întregul teritoriu al Rusiei. Până și din Kamceatka am primit informații de la o instituție care face monitorizare pe toată lumea. Ceea ce înseamnă că eram buni. Eu sunt unionist moderat, rațional, unionist raționalist”, spunea Gîndu.
În 2020, ziardecluj.ro scria că Dinu Gîndu a fost numit fără concurs pe un post de funcționar la conducerea Direcției Diaspora din cadrul departamentului pentru Românii de Pretutindeni. De altfel, liberalul nu a dat concurs pentru niciuna dintre funcțiile pe care le-a ocupat de-a lungul anilor.
Averea lui Gîndu: o motocicletă Honda și un salariu lunar de 8.200 de lei
În ultima sa declarație de avere disponibilă, depusă pentru anul fiscal 2020, Gîndu se prezintă ca un Jose Mujica al politicii din România. N-avea nicio proprietate pe numele lui și trăia doar din salariile de la Departamentul pentru românii de pretutindeni, 67.721 de lei pe an, și de la Casa de Cultură a Studenților din Galați, 31.068 de lei. În documentul completat mai bifase o singură căsuță, trecând o motocicletă Honda la bunuri mobile.
Într-un interviu din 2018, la televiziunea locală Expresstv Galați, Dinu Gîndu a vorbit despre pasiunile sale în cadrul emisiunii Oameni cu stil. Moderatoarea a vrut să afle dacă politicianul crede că a atins perfecțiunea din punct de vedere profesional, iar Gîndu a răspuns că încă nu și că poate „doar Iisus să fi reușit. Dar a tinde spre ea e un lucru firesc”.
Îi place să pescuiască și se regăsește în Dr. Love
Gîndu a mai adăugat că „pasiunea lui vinovată e literatura științifico-fantastică” și că citește enorm, „măcar 1.000 de pagini pe săptămână”.
Liberalul a mai povestit că îi plac motoarele puternice și că „îmi place să pescuiesc de nu mai pot”. „Am pescuit în Argentina, în Cuba, în Brazilia. Pește mai mare de 17 kilograme n-am prins. Ce era? Un Mahi-mahi, un pește verde cu capul mare. Cea mai exotică a fost așa-zisa pisică de mare, care era, de fapt, de apă dulce într-o deltă din Argentina în regiunea Esquina. Ghidul a trebuit să-i dea câteva bâte în cap ca s-o liniștească puțin, să-i putem scoate acul”, a povestit Gîndu.
Întrebat despre viața lui privată, Gîndu a făcut referire la Matrix și la Doctor Love: „Nu sunt căsătorit, dar am fost foarte aproape de câteva ori. Știi Matrixul, nu? Spre actorul principal sunt trase trei focuri de armă de către agentul respectiv. Îi trec gloanțele, așa și el trece printre gloanțe. Am fost foarte îndrăgostit de o fată din Argentina, care era vârful poeziei lor contemporane. Am rămas prieteni foarte buni, de altfel. Dr. Love? Mi se potrivește. Am văzut de mai multe ori filmul și mereu mă pufnește râsul, mai ales dacă sunt cu prieteni de-ai mei care-mi cunosc viața. Da, se potrivește, nu spun mai mult”.
Numiri controversate la șefia ICR
Dinu Gîndu la șefia ICR Lisabona completează șirul de numiri controversate făcute de instituție în ultimul an, printre care Cezar Preda, inginer metalurgist și fost parlamentar PD-L, ajuns director-adjunct la ICR Paris, Nausica Mircea, fost designer vestimentar al Vioricăi Dăncilă, care a fost trimisă ca referent la ICR Istanbul, și actrița Catinca Maria Nistor, care conduce reprezentanța din Londra.
Aceasta din urmă a stârnit și o altă controversă, după ce a fost făcut public faptul că a preferat să închirieze pe banii statului un apartament de 6.500 de lire sterline, deși avea posibilitatea să locuiască într-unul gratuit. Cazul, dezvăluit de Libertatea în toamna anului trecut, este acum investigat de Direcția Națională Anticorupție (DNA).