Cine este Ebrahim Raisi, considerat de mulți experți drept principalul succesor al liderului suprem iranian Ali Khamenei

Ebrahim Raisi (63 de ani) și-a dedicat cariera regimului islamic care a preluat puterea în Iran în februarie 1979, după răsturnarea dinastiei Pahlavi.

Născut pe 14 decembrie 1960 la Mașhad, un oraș de peste trei milioane de locuitori din nord-estul Iranului, Raisi și-a început cariera în sistemul judiciar iranian în 1980, la un an de la Revoluția Islamică, după ce a urmat studii religioase și de jurisprudență islamică.

Membru important al „Comitetului morții”

Activând inițial ca procuror în districtul Karaj, apoi în provincia Hamadan, el a fost promovat la doar 25 de ani în funcția de procuror adjunct al Teheranului, capitala țării.

În calitate de procuror adjunct, Raisi a făcut parte din așa-numitul „Comitet al morții”. Circa 4.000 de opozanți iranieni au fost condamnați la moarte și executați în vara anului 1988 în urma unor procese organizate la Teheran. Raisi a condus unele dintre aceste procese în locul șefului său de la acea vreme.

Considerat „puțin carismatic”, Raisi a urcat treptat pe treptele puterii. Unii experți pun ascensiunea sa pe seama apropierii și loialității față de ghidul suprem al Iranului, Ali Khamenei.

Astfel, în 2004, Raisi a fost numit procuror adjunct al Iranului, iar opt ani mai târziu a devenit procuror general al țării. Totuși, a demisionat după nici doi ani de mandat ca procuror general și a preluat șefia fundației religioase Astan Quds Razavi din Mașhad, oraș din care provine și ayatollahul Ali Khamenei. Astan Quds Razavi este considerată cea mai bogată fundație religioasă din lumea musulmană.

Recomandări

Alfred Bulai a făcut infarct în arest. El a fost dus de urgență la spital

Discipol al ayatollahului Khamenei

În pofida lipsei sale autoritate în rândul clericilor șiiți, Ebrahim Raisi a fost considerat din 2017 drept favorit la a-l succeda pe ayatollahul Ali Khamenei, astăzi în vârstă de 85 de ani. Și-a datorat această etichetă prin prisma influenței mari avute în rândurile grupurilor economice conservatoare și loialității față de ayatollahul suprem, precum și situației familiale, fiind căsătorit cu Jamileh Alamolhoda, fiica ayatollahului Ahmad Alamolhoda, care a condus Rugăciunea de vineri în mausoleul imamului Reza, administrat de Astan Quds Razavi, și care a fost reprezentantul ghidului suprem în provincia Razavi Khorasan.

De altfel, Raisi nu a deținut rangul de ayatollah, ci unul inferior, de hodjatoleslam. Cu toate acestea, el s-a remarcat prin purtarea unui turban negru, „seyyed”, ca semn de descendență din profetul Mahomed.

La fel ca Ali Khamenei, Ebrahim Raisi a luptat pentru a obține funcția de președinte al țării. Înainte de a deveni ayatollah suprem, în 1989, Khamenei a fost cel de-al treilea președinte al Iranului.

Raisi s-a prezentat la alegerile prezidențiale din 2017, dar a fost fiind învins categoric de moderatul Hassan Rouhani. Candidat din nou patru ani mai târziu, a câștigat detașat alegerile cu 72,35% din voturi.

Recomandări

Alexandru Bologa, campion paralimpic la judo, la Paris. Este prima medalie pentru România la Jocurile Paralimpice 2024

Aliat al Gardienilor Revoluției

„Cunoscut pentru pozițiile sale anti-democratice, (Ebrahim Raisi – n.r.) este un candidat al taberei (…) extremiștilor”, explica la acea vreme Azadeh Kian, profesor de sociologie la Universitatea din Paris, citat de La Croix.

Potrivit profesorului Kian, Raisi a fost mereu „un aliat al Gardienilor Revoluției” și „devotat grupurilor ce apără principiul superiorității religioase asupra politicului, Velayat-e faqih, încarnat de ghidul suprem”.

Înainte de a fi ales președinte, fusese timp de aproape doi ani șeful sistemul judiciar iranian și vicepreședinte al Adunării Experților, al cărei rol principal este alegerea ghidului suprem.

Din 2019, Ebrahim Raisi s-a aflat pe lista cu sancțiuni a SUA, din cauza „complicității la încălcări grave ale drepturilor omului”.

După învestirea lui Raisi ca președinte, la 3 august 2021, Amnesty International a solicitat deschiderea unei anchete pe numele său, acuzându-l de crime împotriva umanității, implicare în dispariții forțate și execuții extrajudiciare în 1988.

Dușman al Israelului

În calitate de președinte, Raisi s-a confruntat în toamna anului 2022 cu proteste de amploare izbucnite după moartea Mahsei Amini, o tânără arestată pentru că nu a respectat codul vestimentar. În conformitate cu retorica obișnuită a regimului islamic, el i-a acuzat pe „dușmanii” externi de provocarea acestor proteste.

Recomandări

Cum va arăta harta deceselor provocate de temperaturile ridicate, în 2050. Mii de români mor în fiecare an ca urmare a efectelor climei

În ultimele luni, președintele iranian s-a prezentat ca un adversar hotărât al Israelului, „duşmanul de moarte” declarat al Republicii Islamice, și un susținător al mişcării islamiste palestiniene Hamas.

Pe plan intern, poziția lui Raisi s-a consolidat după alegerile legislative desfăşurate pe 1 martie şi 10 mai anul acesta. După alegeri, el a salutat „un nou eșec istoric aplicat inamicilor Iranului după revoltele” din 2022.

Urmărește-ne pe Google News