Numele afaceristului român consiliat de Hunter Biden, fiul lui Joe Biden, apare într-un articol publicat de New York Times. E „Gabriel Popoviciu, ale cărui tranzacții imobiliare au făcut subiectul unei investigații”, „într-o vreme în care SUA și aliații puneau presiune pe România să lupte împotriva corupției”, iar „investigația a dus la condamnarea lui Popoviciu la o pedeapsă cu închisoarea”.
Popoviciu Gabriel Aurel, zis Puiu, a fost condamnat la 7 ani de închisoare. Din care n-a executat nicio zi, pentru că a fugit la Londra înainte ca sentința să devină definitivă. Reținut de Poliția Metropolitană în august 2017, Popoviciu a fost eliberat după plata unei cauțiuni de 200.000 de lire.
Ginere al fostului demnitar comunist Ion Dincă, poreclit și Dincă „Te-leagă”, Puiu Popoviciu a emigrat după revoluție în SUA (New Jersey), iar după câțiva ani s-a întors în România și s-a apucat de afaceri.
În 2003 avea o avere estimată la cel puțin 100 de milioane de dolari. Iar cel mai valoros activ al grupului de firme controlate de Popoviciu devenise proiectul imobiliar Băneasa.
„Dosarul Ferma Băneasa”, așa cum avea să fie cunoscut în presă din decembrie 2012, când DNA l-a trimis în judecată pe Popoviciu, alături de alți 10 inculpați, sub acuzația de complicitate la abuz în serviciu și de dare de mită.
Teren subevaluat de peste 150 de ori
Ancheta a durat şase ani, din octombrie 2006 și până în decembrie 2012. La finalul ei, procurorii DNA au susținut, iar Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a confirmat, prin decizie definitivă, că în perioada 2000 – 2004 Alecu Ioan Niculae, fost rector al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București (USAMV), a beneficiat de sprijinul interesat al lui Popoviciu Gabriel.
Mai exact, printr-un contract încheiat cu încălcarea prevederilor legale, a făcut posibilă aducerea unui teren de 224 hectare (ferma Băneasa) ca aport în natură la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate controlată de Popoviciu Gabriel, prin Bejenaru Andrei.
Terenul respectiv şi construcţiile aferente fermei Băneasa aparțineau însă domeniului public al statului, iar USAMV Bucureşti era doar administrator.
În plus, în momentul constituirii ca aport la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, terenul (situat în nordul Bucureștiului, lângă DN1 București – Ploiești) a fost subevaluat la valoarea de 1 USD/mp, valoarea de piață fiind la acea dată de aproximativ 150 euro/mp.
Ulterior, ferma Băneasa şi-a pierdut profilul didactic, toată baza tehnico-materială fiind demolată (laboratoare, magazii, culturi de vie, pomi etc.), iar locul acestora fiind luat de mari puncte comerciale (mall, Carrefour, Ikea şi altele), de un centru rezidenţial şi, din septembrie 2011, și de sediul Ambasadei SUA.
La 23 iunie 2016, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Popoviciu la 9 ani de închisoare.
Alecu Ioan a primit 6 ani, iar Bejenaru – 7 ani de închisoare. Tot atunci, „în temeiul disp. art. 108 în referire la art.112 Cod penal”, instanţa a confiscat „în folosul statului una sticlă, cu whisky JB ROSE de 3 litri, ambalată, o sticlă de plastic de 2 litri cu palincă, un calendar pe anul 2009 inscripţionat Energy Holding, o agendă pe anul 2009, un pix, un calendar de birou, o brichetă de culoare albastră, toate inscripţionate Energy Holding şi un tricou de culoare verde inscripţionat Power Comes Whit Respondability”.
era prejudiciul total cauzat statului român în dosarul „Ferma Băneasa”
Contract de 15.000.000 USD, între Ambasada SUA și firma lui Popoviciu
Tot la 23 iunie 2016, judecătorul Corneliu Bogdan Ion Tudoran de la Curtea de Apel Bucureşti a lăsat nesoluţionată latura civilă a procesului penal şi a disjuns cauza sub acest aspect, justificînd că altfel „s-ar fi produs o întârziere semnificativă a soluţionării procesului.
„Pe terenul în cauză s-au edificat construcţii de spaţii comerciale care au fost ulterior închiriate, subînchiriate, oferite spre folosinţă. Pe terenul în cauză se află o reprezentanţă a unui stat străin – Ambasada Statelor Unite ale Americii”, enumera judecătorul problemele ce ar trebui rezolvate după condamnarea inculpaților.
Cu Ambasada SUA, SC Băneasa Investment SA a încheiat, la 15 decembrie 2006, un contract având ca obiect acordarea dreptului de închiriere si superficie a unui teren de 40.000,83 mp (nr. cadastral 4506/10), pe o durata de 99 ani. În valoarea totală a contractului, de 15.000.000 USD (fără TVA) intrau preţul pentru dreptul de închiriere şi superficie, de 8.000.000 USD, şi preţul pentru serviciile ce vor fi furnizate, de 7.000.000 USD (aducerea utilităţilor la marginile parcelei şi obţinerea tuturor aprobărilor şi autorizaţiilor necesare cu privire la utilităţi; lucrările de construcţii executate de proprietar pentru dezvoltarea utilităţilor; asigurarea drumului principal şi a drumurilor de acces la parcela superficiară).
Conform rechizitoriului DNA, SC Băneasa Investments SA a încasat de la Ambasada SUA suma totală de 20.128.140 RON (8.000.000 USD), în perioada iunie 2006 – aprilie 2007, deci şi după începerea urmăririi penale în dosar.
Părţile civile din dosar, Statul român, prin Ministerul Finanţelor, şi USAMV, au cerut instanţei restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunilor şi plata unor despăgubiri.
„Ferma Băneasa” a reintrat în posesia statului, dar decizia nu e definitivă
În decembrie 2018, terenurile pe care au fost construite Ikea, Băneasa Shopping Center, dar și actualul sediu al Ambasadei SUA au fost confiscate de la Puiu Popoviciu.
Prin aceeași decizie, Curtea de Apel București a sesizat „organele de urmărire penală Departamentul pentru luptă antifraudă (DLAF), oficiul European de luptă antifraudă al Uniunii Europene (OLAF), D.N.A., cu privire la infracţiunea de deturnare de fonduri europene referitoare la proiectul Primăriei Municipiului Bucureşti, privind zona de Nord a Municipiului Bucureşti, privind reabilitarea şi amenajarea aducţiunii de apă, preluare apă pluvială şi apă menajeră – canal, racordare la reţeaua de gaze, racordare la reţeaua electrică şi constituirea de căi de acces şi drumuri, precum şi realizarea altor facilităţi, în vederea cercetării şi urmăririi penale cu privire la faptele şi persoanele ce au legătură cu respectivul proiect”.
Decizia Curții de Apel București nu e definitivă, iar inculpații au contestat-o. Și, deși au trecut 9 luni de la pronunțarea sentinței, judecătorul Corneliu Bogdan Ion Tudoran nu a redactat încă motivarea, iar dosarul nu a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Un fost șef al FBI, printre avocații lui Popoviciu
Avocații lui Popoviciu au contestat, fără succes, măsurile asiguratorii dispuse de instanță și au cerut chiar înlăturarea pedepsei închisorii ca urmare a intervenirii unei legi penale noi, solicitare respinsă de ÎCCJ luna trecută.
Unul dintre apărătorii lui Popoviciu este Louis J. Freeh, fost judecător și director al FBI în perioada 1993-2001. „Am fost desemnat să efectuez o revizuire independentă a condamnării domnului Popoviciu în fața Curții de Apel din România. Am efectuat această revizuire cu ajutorul unei echipe de procurori federali experimentați și foști agenți speciali ai FBI, dintre care unul vorbind fluent limba română”, anunța Freeh în august 2017.
Un an mai târziu, ÎCCJ respingea, ca nefondat, recursul în casație declarat de avocații lui Popoviciu.
Anul trecut, Popoviciu a dat în judecată România la Tribunalul Internaţional de la Washington, acuzând țara noastră de încălcarea tratatului bilateral de protejare a investiţiilor semnat de ţara noastră cu Cipru.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea