ComenteazăDe la începutul celui de-al doilea mandat de prim-ministru în 2010, Viktor Orban și-a concentrat o putere fără precedent în mâinile sale, alarmând alți lideri ai UE cu ideile sale de populism naționalist, iar acum, sondajele arată că va câștiga detașat un nou mandat.
El susține că obiectivul său pentru Ungaria este cel de a crea un „stat iliberal” și susține că sistemele autoritare precum China, Turcia și Rusia sunt un model mai potrivit decât democrațiile liberale occidentale.
Criticii declară că o lege privind mass-media introdusă în 2011 a subminat pluralismul și a creat o presă subordonată, în timp ce o nouă constituție adoptată în 2012 a dus la slăbirea controalelor și a balanțelor politice și a consolidat puterea partidului de guvernământ.
Dar Orban respinge acuzațiile de acest tip, insistând că istoria și caracteristicile unice ale țării pe care o conduce fac ca democrația maghiară să fie în mod necesar diferită de cea din alte țări.
În ceea ce privește politica externă, el a criticat linia dură a UE privind anexarea Crimeei la Rusia și și-a exprimat sprijinul pentru rebelii din Ucraina, spunând că țara sa se bazează pe cooperarea cu Moscova, în special în domeniul economiei și al energiei.
Orban rămâne popular în Ungaria și este pe punctul de a obține a treia victorie consecutivă la alegerile parlamentare și al patrulea mandat de premier. Un rol important în menținerea nivelului crescut al popularității lui a fost și poziția fermă pe care a avut-o față de imigranți, în 2015, și faptul că promite continuarea construirii de garduri de-a lungul graiței țării sale pentru a opri migranții să intre pe teritoriul Ungariei.
Cum a devenit Viktor Orban omul politic de astăzi
Viktor Orban nu poate fi pus în nicio categorie de oameni politici, cu excepția celei de poltician talentat, de succes și unul dintre cei mai longevivi lideri de partid din Europa.
În 1989, acest an emblematic pentru Europa, s-a născut omul politic Viktor Orban. La 24 ani, a fost co-fondatorul carismatic și furios al unei mișcări de tineret numită Federația Tinerilor Democrați sau Fidesz. Purta blugi, părul lung și părea un rebel. Partidul său nu a permis nimănui de peste 35 de ani să se înscrie în formațiunea politică.
Debutul său internațional a fost reprezentat de discurs pasional ținut la reînmormântarea lui Imre Nagy, liderul maghiar din timpul revoluției din 1956, care a fost executat și îngropat într-un mormânt nemarcat de către sovietici. „Comuniștii ne-au luat viitorul”, a declarat el în acea zi, în iunie 1989. La vremea respectivă, el era un democrat pro-vestic.
Orbán a jucat un rol important în căderea comunismului în Europa.
Una dintre multele glume ale istoriei este aceea că Orban, care a învins partidul lui Francis Fukuyama, a ajuns să se transforme în opusul eului său mai tânăr. S-a metamorfozat din liberal în iliberal, dar unul cu un simț al umorului. Orban a făcut glume în această vară când Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, l-a salutat la un summit cu: „Bună ziua, dictatorule!”. Comentând momentul, premierul maghiar a spus că porecla lui pentru Junker este de ”Marele Duce”.
Totuși, pentru mulți dintre cei care l-au cunoscut pe Orban când era tânăr, schimbarea nu a fost una atât de mare și nici nenaturală. El s-a născut și a crescut în Székesfehérvár, un oraș provincial din sud-vestul capitalei. „Sunt un băiat de la sat”, spune el. Tatăl său era predispus la violență. A venit din ceea ce el a numit un fond „necultivat”, iar în adolescență a fost pionier comunist activ. „Am avut întotdeauna o tendință schizofrenică”, a spus Orban într-un interviu din 1989. „Eram capabil să mă detașez de mine și să mă privesc din exterior. Și am fost mereu foarte strict și nemilos cu mine, încă mai sunt”.
În 1994 partidul condus de Orban a suferit o înfrângere la parlamentare, moment din care, tânărul de atunci, a decois să învețe cât mai multe. Patru ani mai târziu, în 1998 Fidesz a câștigat alegerile, iar Viktor Orban a devenit cel mai tânăr prim-ministru maghiar în secolul XX. După patru ani, alegătorii nu au fost mulțumiți de felul în care a guvernat și l-au trimis în opoziție, acolo unde a stat următorii opt ani, pregătindu-se pentru revenirea la putere.
Criza economică și imigranții musulmani, factorii care i-au consolidat puterea lui Viktor Orban
Momentul s-a întâmplat în 2010, când a câștigat al doilea mandat, iar de atunci nu a mai cedat puterea. Victoria s-a datorat în special maghiarilor furioși pe elita din Budapesta după criza economică din 2008. În acea perioadă, noțiunile de civilizație maghiară erau amenințate, în discursul lui Orban, de bancheri, iar după trecerea crizei, discursul a fost îndreptat împotriva musulmanilor.
El susține că imigranții musulmani care vin din Orientul Mijlociu precum și generațiile care le-au precedat în ultimele decenii, pun în pericol identitatea creștină a Europei și – aici el trasează o legătură directă, evidentă, între prezența lor și atacurile teroriste.
În 2015 după valul de refugiaţi şi migranţi care au traversat Balcanii şi Ungaria îndreptându-se spre Occident, Orban a fost primul care a ordonat construirea unui gard cu sârmă ghimpată pentru a stăvili fluxul, în septembrie acelaşi an. Tot atunci, a contestat vehement politica privind refugiaţii a cancelarului german Angela Merkel.
Ungaria a refuzat să accepte sistemul UE de cote obligatorii de solicitanţi de azil, în pofida ameninţării cu sancţiuni, insistând că musulmanii care vin în Europa vor schimba faţa continentului şi vor submina modul de viaţă al creştinilor.
În martie 2016, „ruta balcanică” de imigraţie a fost închisă oficial, iar numărul celor care au ales această cale de tranzit a fost redus drastic, însă Orban şi-a menţinut retorica antimigranţi în centrul activităţii sale politice
În 2018, în pragul celui de-al treilea mandat consecutiv de premier, Viktor Orban se poate lăuda cu indicatori economic solizi, în condiţiile în care Ungaria înregistrează în 2018 al optulea an consecutiv de creştere, cu un ritm de 4%, inflaţia este ţinută sub control, iar şomajul este scăzut, de circa 3,8%.
La votul de duminică, 8 aprilie, cei 7,9 milioane de alegători ungari vor decide numele celor 199 de membri ai parlamentului unicameral de la Budapesta pe baza unui sistem de vot mixt. Astfel, 106 de deputaţi vor fi aleşi prin vot uninominal în mod direct, iar ceilalţi vor fi desemnaţi pe baza votului pe liste. Opoziţia, fragmentată atât la stânga, cât şi la dreapta Fidesz, nu va avea ocazia de a se uni în spatele unui singur candidat într-un al doilea tur.
Citește și: INTERVIU/ Igor Dodon, președintele Republicii Moldova: „Nu sunt antiromân. Sunt, categoric, antiunionist” – VIDEO