Conform noii legi, măsura carantina poate fi dispusă pentru toți cei suspectaţi de a fi infectaţi, pentru persoanele care vin în ţară din zone cu risc epidemiologic ridicat sau care au intrat în contact direct cu cel puţin o persoană confirmată cu COVID-10.
● Unde se face carantinarea?
Carantina se instituie la domiciliul persoanei, la o locaţie declarată de aceasta sau, după caz, într-un spaţiu special desemnat de autorităţi.
● Cât timp durează carantinarea?
Măsura carantinării se instituie pe durata perioadei de incubaţie specifice bolii infectocontagioase suspicionate (n.r. – 14 zile, pentru COVID-19).
● Când poate fi impusă carantinarea în spaţii speciale?
Dacă o persoană refuză măsura carantinării la domiciliu sau declară pe proprie răspundere că nu îşi poate asigura condiţiile de separare fizică nici la domiciliu, nici la vreo altă adresă, se dispune carantina în spaţii special desemnate de către autorităţile competente.
Carantinarea în spaţiile speciale mai poate fi dispusă, prin decizia Direcției de Sănătate Publică (DSP), la recomandarea medicului sau a organelor de control, şi pentru cei care nu respectă carantina la domiciliu sau la adresa declarată.
● Poate fi contestată carantinarea în spaţiile speciale?
Decizia prin care DSP dispune carantinarea în spaţiile speciale se va emite în cel mult 8 de ore de la informarea făcută de medic sau de organele de control şi se comunică de îndată persoanei în cauză.
Documentul va conţine şi menţiuni legate de calea de atac prevazută prin lege, iar decizia DSP poate fi contestată în instanţă.
Pentru a preveni răspândirea bolii infectocontagioase, până la comunicarea deciziei DSP prin care se infirmă măsura carantinei sau, după caz, până la comunicarea hotărârii primei instanţe, cel în cauză nu poate părăsi domiciliul, locaţia declarată de el pentru carantină sau spaţiul special desemnat de autorităţi, fără încuviinţarea medicului sau a DSP.
● Se mai plătesc cheltuielile legate de carantinare?
Conform legii adoptate de Senat, cei care nu respectă carantina la domiciliu sau la adresa declarată de ei vor fi obligaţi să suporte cheltuielile carantinării în spaţiul special desemnat de autorităţi.
Izolarea, pentru simptomatici şi pentru toţi cei depistaţi pozitiv la testul COVID-19
Noua lege prevede că izolarea se instituie pentru persoanele bolnave, care prezintă semne şi simptome sugestive specifice definiţiei de caz, precum şi pentru persoanele purtătoare ale agentului înalt patogen, dar care nu prezintă semne şi simptome sugestive (asimptomaticii).
Izolarea se face în vederea monitorizării stării de sănătate şi aplicării unui tratament, iar măsura poate fi luată şi în lipsa consimţământului persoanelor infectate cu COVID-19, printr-o decizie a DSP.
● Unde se face izolarea?
Izolarea persoanelor se face într-o unitate sanitară sau la o locaţie altemativă ataşată unităţii sanitare (n.r. – secţii externe, adică spitale de campanie sau modulare), apoi, la domiciliu sau la o adresă declarată de persoana izolată.
● Cât timp durează izolarea?
Măsura izolării încetează la data confirmării persoanei ca fiind vindecată, pe baza examinărilor clinice şi paraclinice sau a recomandării medicului care constată că riscul de transmitere a bolii nu mai există.
● Când poate fi impusă măsura izolării, fără acordul persoanei?
Dacă persoana confirmată cu COVID-19 refuză să-şi dea acordul, medicul poate decide izolarea acesteia pentru maxim 48 de ore, în spital sau într-o secţie externă, în scopul efectuării examinărilor clinice, paraclinice şi a evaluărilor biologice, până la primirea rezultatelor.
Medicul are obligaţia să informeze imediat DSP, care va emite o decizie prin care confirmă sau infirmă măsura izolării.
● Poate fi contestată decizia de izolare în spital?
Decizia DSP poate fi atacată în instanţă, dar, până la comunicarea hotărârii judecătorilor, care pot anula sau nu actul administrativ contestat, cel în cauză nu va putea părăsi locul unde se afla izolat, fără încuviinţarea medicului sau a DSP.
● Când se poate dispune izolarea la domiciliu?
După 48 de ore de izolare în spital sau într-o secţie externă, medicul poate recomanda prelungirea măsurii izolării, pe baza examinărilor clinice şi paraclinice şi dacă există un risc de transmitere comunitară a bolii.
Dacă riscul contaminării altor persoane sau al răspandirii bolii este redus, medicul poate recomanda izolarea persoanei la domiciliu sau la o altă adresă declarată de aceasta.
● Poate fi impusă măsura izolării prelungite?
Dacă o persoană refuză izolarea prelungită în spital sau încalcă măsura izolării la domiciliu sau în altă locatie, deşi a consimţit-o anterior, medicul sau organele de control informează de îndată DSP, care poate confirma sau infirma măsura.
Şi această decizie a DSP poate fi contestată, dar până la comunicarea hotărârii primei instanţe, persoana în cauză nu poate părăsi locul unde se afla izolată, fără acordul medicului sau al DSP.
Judecarea reclamaţiilor împotriva carantinării sau a izolării
Cei care reclamă în instanţă carantinarea sau izolarea vor fi audiaţi prin videoconferinţă sau prin orice mijloc de comunicaţie electronică, inclusiv telefonic, ”cu excepţia situaţiei în care starea sănătăţii acestuia nu permite”.
Dacă nu au apărător ales, li se va asigura un avocat din oficiu, iar pronunţarea deciziei se poate amâna cu cel mult 24 de ore.
Hotărârea poate fi atacată cu recurs, iar dosarul se înaintează la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unui complet de 5 judecători, care trebuie să se pronunţe în termen de cinci zile de la sesizare.
Cine poate decide că o zonă sau mai multe judeţe intră în carantină
Noua lege defineşte ”carantina zonală” ca fiind măsura de prevenire a răspândirii bolilor infectocontagioase, prin care se urmăreşte separarea fizică a persoanelor şi a activităţilor, inclusiv limitarea circulaţiei din perimetrul afectat în perimetrele învecinate.
Măsura se instituie atunci când, în baza evaluării, se constată că riscul răspândirii comunitare nu poate fi controlat prin alte metode, iar procentul persoanelor infectate este peste pragul stabilit de Institutul Naţional de Sănătate Publică.
Carantina zonală se instituie prin ordin al şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă sau al persoanei desemnate de acesta, în baza hotărârii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, la propunerea DSP şi cu avizul Institutului Naţional de Sănătate Publică.
Dacă măsura vizează două sau mai multe judeţe învecinate, carantina zonală se instituie prin ordin al şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă sau al personei desemnate de acesta, la propunerea Institutului Naţional de Sănătate Publică.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro