Conform noii legi, măsura carantina poate fi dispusă pentru toți cei suspectaţi de a fi infectaţi, pentru persoanele care vin în ţară din zone cu risc epidemiologic ridicat sau care au intrat în contact direct cu cel puţin o persoană confirmată cu COVID-10.
●
Unde
se face carantinarea?
Carantina
se instituie la domiciliul persoanei, la o locaţie declarată de
aceasta sau, după caz, într-un spaţiu special desemnat de
autorităţi.
●
Cât
timp durează carantinarea?
Măsura
carantinării se instituie pe durata perioadei de incubaţie
specifice bolii infectocontagioase suspicionate (n.r. – 14 zile,
pentru COVID-19).
● Când poate fi impusă carantinarea în spaţii speciale?
Dacă o persoană refuză măsura carantinării la domiciliu sau declară pe proprie răspundere că nu îşi poate asigura condiţiile de separare fizică nici la domiciliu, nici la vreo altă adresă, se dispune carantina în spaţii special desemnate de către autorităţile competente.
Carantinarea în spaţiile speciale mai poate fi dispusă, prin decizia Direcției de Sănătate Publică (DSP), la recomandarea medicului sau a organelor de control, şi pentru cei care nu respectă carantina la domiciliu sau la adresa declarată.
●
Poate
fi contestată carantinarea
în spaţiile
speciale?
Decizia
prin care DSP dispune carantinarea
în
spaţiile
speciale se va
emite în
cel mult 8 de ore de la informarea făcută
de medic sau de organele de control şi
se comunică
de îndată
persoanei în
cauză.
Documentul
va conţine şi menţiuni legate de calea de atac prevazută prin
lege, iar decizia DSP poate fi contestată
în instanţă.
Pentru
a preveni răspândirea bolii infectocontagioase, până la
comunicarea deciziei DSP prin care se infirmă
măsura carantinei sau,
după caz, până la comunicarea hotărârii primei instanţe, cel în
cauză
nu poate părăsi
domiciliul, locaţia
declarată
de el pentru
carantină
sau spaţiul
special desemnat de autorităţi,
fără încuviinţarea medicului sau a DSP.
●
Se
mai plătesc cheltuielile legate de carantinare?
Conform legii adoptate de Senat, cei care nu respectă carantina la domiciliu sau la adresa declarată de ei vor fi obligaţi să suporte cheltuielile carantinării în spaţiul special desemnat de autorităţi.
Izolarea, pentru simptomatici şi pentru toţi cei depistaţi pozitiv la testul COVID-19
Noua lege prevede că izolarea se instituie pentru persoanele bolnave, care prezintă semne şi simptome sugestive specifice definiţiei de caz, precum şi pentru persoanele purtătoare ale agentului înalt patogen, dar care nu prezintă semne şi simptome sugestive (asimptomaticii).
Izolarea se face în vederea monitorizării stării de sănătate şi aplicării unui tratament, iar măsura poate fi luată şi în lipsa consimţământului persoanelor infectate cu COVID-19, printr-o decizie a DSP.
●
Unde
se face izolarea?
Izolarea persoanelor se face într-o unitate sanitară sau la o locaţie altemativă ataşată unităţii sanitare (n.r. – secţii externe, adică spitale de campanie sau modulare), apoi, la domiciliu sau la o adresă declarată de persoana izolată.
●
Cât
timp durează izolarea?
Măsura
izolării
încetează
la data confirmării
persoanei ca fiind
vindecată,
pe baza examinărilor
clinice şi
paraclinice sau a recomandării
medicului care constată
că
riscul de transmitere a bolii nu mai există.
●
Când
poate fi impusă măsura izolării, fără acordul persoanei?
Dacă persoana confirmată cu COVID-19 refuză să-şi dea acordul, medicul poate decide izolarea acesteia pentru maxim 48 de ore, în spital sau într-o secţie externă, în scopul efectuării examinărilor clinice, paraclinice şi a evaluărilor biologice, până la primirea rezultatelor.
Medicul are obligaţia să informeze imediat DSP, care va emite o decizie prin care confirmă sau infirmă măsura izolării.
●
Poate
fi contestată decizia de izolare
în spital?
Decizia DSP poate fi atacată în instanţă, dar, până la comunicarea hotărârii judecătorilor, care pot anula sau nu actul administrativ contestat, cel în cauză nu va putea părăsi locul unde se afla izolat, fără încuviinţarea medicului sau a DSP.
●
Când
se poate dispune izolarea la domiciliu?
După
48 de ore de izolare în spital sau într-o secţie externă, medicul
poate recomanda prelungirea măsurii izolării, pe baza examinărilor
clinice şi paraclinice şi dacă există
un risc de transmitere comunitară a bolii.
Dacă
riscul contaminării altor persoane sau al răspandirii bolii este
redus, medicul poate recomanda izolarea persoanei la domiciliu sau la
o altă adresă declarată de aceasta.
●
Poate
fi impusă măsura izolării prelungite?
Dacă o persoană refuză izolarea prelungită în spital sau încalcă măsura izolării la domiciliu sau în altă locatie, deşi a consimţit-o anterior, medicul sau organele de control informează de îndată DSP, care poate confirma sau infirma măsura.
Şi
această decizie a DSP poate fi contestată, dar până la
comunicarea hotărârii primei instanţe, persoana în cauză nu
poate părăsi locul unde se afla izolată, fără acordul medicului
sau al DSP.
Judecarea reclamaţiilor împotriva carantinării sau a izolării
Cei care reclamă în instanţă carantinarea sau izolarea vor fi audiaţi prin videoconferinţă sau prin orice mijloc de comunicaţie electronică, inclusiv telefonic, ”cu excepţia situaţiei în care starea sănătăţii acestuia nu permite”.
Dacă nu au apărător ales, li se va asigura un avocat din oficiu, iar pronunţarea deciziei se poate amâna cu cel mult 24 de ore.
Hotărârea
poate fi atacată cu recurs, iar dosarul se înaintează la Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie,
unui complet de 5 judecători, care trebuie să se pronunţe în
termen de cinci zile de la sesizare.
Cine poate decide că o zonă sau mai multe judeţe intră în carantină
Noua lege defineşte ”carantina zonală” ca fiind măsura de prevenire a răspândirii bolilor infectocontagioase, prin care se urmăreşte separarea fizică a persoanelor şi a activităţilor, inclusiv limitarea circulaţiei din perimetrul afectat în perimetrele învecinate.
Măsura
se instituie atunci când, în baza evaluării, se constată că
riscul răspândirii comunitare nu poate fi controlat prin alte
metode, iar procentul persoanelor infectate este peste pragul
stabilit de Institutul Naţional de Sănătate Publică.
Carantina
zonală se instituie prin ordin al şefului Departamentului pentru
Situaţii de Urgenţă sau al persoanei desemnate de acesta, în baza
hotărârii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, la
propunerea DSP şi cu avizul Institutului Naţional de Sănătate
Publică.
Dacă
măsura vizează două sau mai multe judeţe învecinate, carantina
zonală se instituie prin ordin al şefului Departamentului pentru
Situaţii de Urgenţă sau al personei desemnate de acesta, la
propunerea Institutului Naţional
de Sănătate Publică.