Cine sunt candidații la alegerile prezidențiale din Turcia. Șase aspiranți își dispută mandatul de super-președinte

După aprobarea modificărilor constituționale într-un referendum organizat în 2017, președintele ales va fi atât șeful statului, cât și șeful guvernului turc, preluând astfel rolul de premier care va fi abrogat.

Alegerile au fost inițial programate pentru noiembrie 2019, dar președintele Recep Tayyip Erdogan a anunțat, pe 18 aprilie 2018, că scrutinul parlamentar și prezidențial va avea loc pe 24 iunie.

Recep Tayyip Erdogan – Alianța Populară (AKP și MHP)

Președintele în exercițiu Recep Recep Tayyip Erdogan este considerat candidatul cu cele mai mari șanse să câștige alegerile. Totuși, sondajele preliminare arată că nu va obține peste 50% din voturi din primul tur și astfel va ajunge în faza a doua a scrutinului.

Recep Tayyip Erdogan, în vârstă de 64 de ani, ocupă în prezent funcția de președinte al Turciei fiind ales în 2014. A fost anterior premier în perioada 2003-2014 și primar al orașului Istanbul în perioada 1994-1998. A înființat Partidul Justiție și Dezvoltare (AKP) în 2001, obținând victorii în alegerile generale din 2002, 2007 și 2011, înainte de a fi ales în funcția de Președinte în 2014 . Venind dintr-un context politic islamist și descriindu-se ca democrat conservator, el a promovat în administrația sa politici economice conservatoare și liberale din punct de vedere social.

Recomandări

Cauzele unui fapt statistic înfiorător: 41% dintre tinerii români ar accepta dictatura. Sociolog: „Totul este deja luat de generațiile precedente”

Erdogan a fost jucător de fotbal la formația Kasımpașa înainte de a fi ales în 1994 primar al orașului Istanbul. În 1998, el a fost demis din funcție și închis timp de patru luni pentru recitarea unui poem care promova un punct de vedere religios al guvernului în timpul unui discurs. Ulterior, Erdoğan a abandonat politica islamistă deschisă și a înființat AKP-ul moderat conservator în 2001.

Muharrem İnce – Partidul Popular Republican (CHP)

Muharrem İnce, în vârstă de 54 de ani, este un politician turc care a fost ales de patru ori consecutiv în 2002, 2007, 2011 și 2015 ca deputat al Partidului Popular Republican (CHP) pentru orașul său natal, Yalova. El a ocupat funcția de vicepreședinte al grupului parlamentar pentru două legislaturi.

De atunci, a fost aleas de președintele CHP de două ori împotriva actualului președinte Kemal Kılıçdaroğlu: în septembrie 2014, în urma pierderii partidului la alegerile prezidențiale din Turcia de la 18 august 2014 când a candidat împotriva lui Erdogan și mai târziu în februarie 2018.

În campania electorală, el a promia independența justiției, mai multe libertăți personale și încetarea cheltuielilor guvernamentale excesive.

El este cunoscut un lider carismatic, ceea ce a lipsit partidului său în ultimii ani, și este recunoscut pentru discursurile sale pasionale. Campania sa electorală a fost plină de culoare, fiind văzut de multe ori cântând și dansând pe cântece tradiționale și, odată, a urcat cu bicicleta pe scena, în semn de protest față de cheltuielile excesive ale lui Erdogan.

Recomandări

Ce înseamnă moartea liderului Hamas, Yahya Sinwar, pentru Orientul Mijlociu. Netanyahu câștigă politic, dar conflictele în regiune nu se vor încheia | ANALIZĂ

Selahattin Demirtaş -Populația Partidului Democrat (HDP)

Selahattin Demirtaș, în vârstă de 45 de ani, este un politician turc de origine kurdă din Zaza, membru al parlamentului Turciei din 2007. El a fost co-lider al formațiunii pro-kurde de stânga Partidul Democrat al Partidului (HDP), alături de Figen Yüksekdağ din 2014 până în 2018. Demirtaș a fost candidatul la funcția de președinte și la alegerile prezidențiale din 2014, terminând pe locul al treilea cu 9,77% din voturi. Din noiembrie 2016 a fost arestat și se află în continuare după gratii, fiind acuzat de susținerea unei grupări teroriste.

Campania lui Demirtas s-a concentrat pe îmbunătățirea calității vieții și diversității, iar singura s-a apariție publică în perioada campaniei a fost un discurs preînregistrat de 10 minute difuzat de postul de televiziune TRT din Turcia, pe care fiecare candidat are dreptul legal de a-l folosi.

În discursul său, Demirtas, vizibil mai slăbit, i-a îndemnat pe alegătorii turci să se unească împotriva lui Erdogan și, de asemenea, l-a criticat pe președinte pentru că a amenințat că va reintroduce pedeapsa capitală după lovitura de stat.

Meral Akşener- Partidul İYİ

Meral Akșener, care va împlini 62 de ani în ziua în care va avea loc turul al doilea de scrutin al alegerilor prezidențiale, provine dintr-o familie de musulmani care au părăsit grecia pentru a se muta în Turcia în 1923.

Recomandări

Marcel Ciolacu și George Simion conduc la prezidențiale și în sondajul CURS. Pe ce locuri sunt Mircea Geoană și Nicolae Ciucă

A studiat istoria la Universitatea din Istanbul și a absolvit studiile postuniversitare la Institutul de Științe Sociale din Universitatea Marmara, și a devenit doctor în istorie. A lucrat apoi ca lector la Universitatea Tehnică Yıldız, la Universitatea Kocaeli și la Universitatea din Marmara, înainte de a intra în politică.

Akșener a fost descrisă ca un musulman devotat care se roagă în mod regulat și este numită de susținătorii ei drept Asena, o lupaocă din mitologia turcă.

A făucut parte din Partidul Naționalist MHP, dat în 2017, cnd aceștia au făcut alianță cu Erdogan a ieșit din partid și a creat propria formațiune politică Partidului Bun IYI.

În primul discurs în fața susținătorilor, Akșener a declarat că ea crede că democrația turcă este „amenințată”, iar ei dorește o societate liberă și rezolvă problemele sistemului judiciar turc. Ea a mai spus că presa ”nu ar trebui să fie sub presiune. Participarea democratică, un parlament puternic și voința națională sunt de neînlocuit, vom democratiza legea partidelor politice după principiile democratice contemporane și criteriile Comisiei de la Veneția”.

Singura femeie înscrisă în cursa electorală, Meral Aksener, supranumită și ”lupoaica”, sau ”doamna de fier a Turciei”, este un politician cu ștate vechi, care în anii 90 a fost și ministru de Interne. Cu toate că sondajele o situează pe locul al treilea în cursa electorală, aceasta are șanse să rupă din electoratul naționalist-conservator al lui Erdogan.

Campania ei electorală s-a axat pe gestionarea defectuoasă a economiei țării de către Erdogan și AKP. Dacă va câștiga, Aksener va fi prima președintă a Turciei, dar nu și prima femeie șef de stat din țară – Tansu Ciller care a fost aleasă în 1993 drept primul premier al Turciei.

Temel Karamollaoğlu – Felicity

Temel Karamollaoğlu, în vârstă de 44 de ani, este liderul Partidului Felicity (SP) din 2016. Un islamist convins, el a fost primarul orașului Sivas din 1989 până în 1995 și a avut două mandate ca parlamentar din 1977 până în 1980 și între 1996 și 2002

La un sfert de secol după ce nu a mai făcut parte din prim-planul politicii turce, Karamollaoğlu a revenit cu candidatura la alegerile prezidențiale și s-a făcut remarcat printr-o declarație împotriva lui Erdogan: ”Palatele și sultanii, cad într-o bună zi”.

Karamollaoglu a fost o figură cheie în eforturile de a uni opoziția. El a fost creierul din spatele ideii de a pune un candidat comun al opoziției în cursa prezidențială. Părțile nu au reușit să ajungă la un consens, fiecare dintre aceștia propunând un candidat propriu, dar au reușit să creeze o alianță pentru alegerile parlamentare.

Doğu Perinçek – Partidul Patriotic Naționalist

Doğu Perinçek, în vârstă de 76 de ani, este politician turc și doctor în drept, care a fost președinte al Partidului Patriotic Naționalist de stânga din 2015.

Perinçek a fost implicat în relansarea revistei Aydınlık în 1968 și a fost unul dintre fondatorii Partidului Revoluționar al Muncitorilor și Țăranilor din Turcia (1971) și al Partidului Muncitoresc și Țărănesc din Turcia. El s-a retras din politica activă după lovitura militară din 1980. În 1987 a fost implicat în lansarea revistei de știri săptămânale 2000’e Doğru.

În anii 1990 a fost implicat în înființarea Partidului Socialist de scurtă durată și apoi a Partidului Muncitoresc. El a fost liderul Partidului Muncitoresc de la înființarea sa în 1992 până când a fost rebranduit în 2015 drept „Partidul Patriotic”,  al cărui lide este de atunci.

În 1990, Perinçek a fost arestat și pus în închisoarea de la Diyarbakır în baza legii cenzurii și exilului.

În 2007, o hotărâre pronunțată de o instanță elvețiană l-a făcut prima persoană care a primit o condamnare penală pentru negarea genocidului armean. În august 2013, el a fost condamnat la închisoare pe viață în cadrul proceselor Ergenekon din Turcia, dar a fost eliberat în 2014.

Citește și: Presa internațională despre condamnarea lui Liviu Dragnea: Un act curajos din partea magistraţilor români

Urmărește-ne pe Google News