Potrivit unui comunicat publicat pe site-ul Familiei Regale la înmormântarea Regelui Mihai, ultimul monarh al țării noastre, vor fi prezente familii regale din Marea Britanie, Suedia, Spania, Belgia, Iordania, Luxemburg, Liechtenstein, Bahrein, Bulgaria, Grecia, Serbia, Albania, Franța, Prusia, Italia și Portugalia.
Totodată, vor fi prezenți reprezentanți ai familiilor imperiale din Rusia, Austria și Germania, Familia Mare Ducală de Baden, Familia Regală de Wurttemberg și Familia Princiară de Ligne.
În ceea ce privește averile celor prezenți, acestea depășesc o sută de miliarde de euro. Mai precis, vor fi prezenți la funeraliile Regelui Mihai: familia regală din Marea Britanie are o avere de 363 de milioane de euro, în timp ce cea a Suediei are o avere de 31,5 milioane de euro, fără să fie incluse și proprietățile familiei. Totodată, familia regală a Belgiei are o avere de 11,7 milioane de euro, a Spaniei – 5 mil. euro, Belgia 12,4 mil. euro, Luxemburg – 2,6 mld. euro, Liechtenstein – 5,5 miliarde de euro, Bahrein – 15 mld. euro, Bulgaria – 40 mil. euro, Grecia – 78 mil. euro, Serbia (60 mil. euro), Albania – 20 mil. euro, Prusia -400 mil. euro, Italia – 400 mil. euro.
Majestatea Sa Regele Carl XVI Gustaf al Suediei
În vârstă de 71 de ani, este regele Suediei din 1973 și este al doilea cel mai longeviv monarh din istoria Suediei. El va fi urmat la tron de fiica sa cea mare, principesa Victoria a Suediei.
Majestatea Sa Regina Silvia a Suediei
Este soția regelui Carl XVI Gustaf al Suediei.
Cuplul regal suedez are o relație specială cu Casa Regală a României, în 2016, principesa Margareta alături de principele Duda au fost invitați speciali la ceremoniile organizate cu ocazia împinirii vârste de 70 de ani a regelui.
Alteța Sa Regală Henri Marele Duce de Luxemburg
Capul Casei de Luxemburg, Henri, Mare Duce, în vârstă de 62 de ani, conduce monarhia din 2000 când a urcat pe tron în locul tatălui său, Jean, care a abdicat. Familia regală luxemburgheză se înrudeșe cu Casa Regală a României prin intermediul Reginei Ana, care făcea parte din Casa de Bourbon-Parma.
Majestatea Sa Regele Juan Carlos I al Spaniei
Juan Carlos Alfonso Víctor María de Borbón y Borbón-Dos Sicilias, în vârstă de 79 de ani, a fost regele Spaniei până în 2014 când a abdicat în favoarea fiului său, Regele Felipe.
Legătura acestuia cu Casa Regală a României este prin Regina Ana, amândoi avându-și originile în casa regală franceză de Bourbon. Chiar dacă Ana s-a născut în Casa de Bourbon-Parma, iar Juan Carlos în Bourbon-Spania.
Majestatea Sa Regina Sofia a Spaniei
Soția regelui Juan Carlos al Spaniei, regina Sofia a fost verișoară de gradul I cu regele Mihai. Regina Elena a fost soră cu regele Paul al Greciei, tatăl Sofiei.
Dar, dincolo de legătura atât de strânsă de sânge, Mihai și Sofia au fost foarte apropiați ca verișori, în ciuda diferenței de vârstă. De altfel, regina Spaniei le-a fost alături lui Mihai și Anei atunci când aceștia s-au căsătorit, în ciuda nemulțumirii șefului casei de Bourbon-Parma.
Alteța Sa Regală Charles, Principele de Wales
Prințul Charles va reprezenta Casa Regală Britanică la înmormântarea regelui Mihai. Moștenitorul coroanei britanice va ajunge vineri noaptea la București, un oraș care îi este destul de familiar datorită apropierii sale de România.
Charles, la fel ca și mama sa regina Elizabeth a II-a, au apreciat legătura cu Casa Regală a României. De altfel Elizabeth și Mihai erau verișori de gradul al III-lea, iar monarhul român s-a logodit cu regina Ana la nunta actualei regine a Marii Britanii.
Legătura de sânge dintre Mihai și regina Elizabeth pornește de la Regina Victoria și Prințul Albert. Bunica lui Mihai, regina Maria (soția regelui Ferdinand) a fost fiica lui Albert, duce de Saxa, cel de-al doilea fiu al reginei Victoria și a prințului Albert. Acesta a fost frate cu Eduard al VII-lea, care a fost la rândul lui stră-bunicul reginei Elizabeth a II-a a Marii Britanii.
Majestatea Sa Regele Simeon al II-lea al bulgarilor
În vârstă de 80 de ani, regele Simeon al II-lea al Bulgariei a rămas, după decesul regelui Mihai, singurul șef de stat din al Doilea Război Mondial care mai trăiește. (Și Dalai Lama era șef al Tibetului în acea perioadă, dar este considerat lider spiritual mai mult decât șef de stat).
Simeon al II-lea și Regele Mihai au fost apropiați, membrii Casei Regale a României au participat chiar vara aceasta la manifestațiile organizate cu ocazia împlinirii a 80 de ani. Cele două case regale se înrudescatât prin intermediul Saxe-Coburg și Gotha, din case se trage actuala Casă de Windsor, dar mai ales prin intermediul casei de Burbon-Parma. Bunica lui Simeon al II-lea a fost mătușa Reginei Ana de România.
Majestatea Sa Regina Anne-Marie a elenilor
Văduva regelui Constantin al II-lea al Greciei, se înrudește cu Casa Regală a României prin intermediul reginei Elena, mama regelui Mihai, care a fost soara regelui Paul al Greciei.
O altă legătură o reprezintă regina Elisabeta a Greciei, soția Regelui Geroge al II-lea, predecesorul regelui Paul I al Greciei. Aceasta a fost fiica cea mare a Regelui Ferdinand și a Regeinei Maria, sora Regelui Caror al II-lea al României și mătușa Regelui Mihai.
Alteța Sa Regală Principesa Muna a Iordaniei
Principesa Muna al-Hussein a Iordaniei, mama regelui Iordaniei Abdullah II bin Al-Hussein, deși nu se înrudește cu familia regală a României va participa pentru a reprezenta casele regale din Orientul Apropiat.
Alteța Sa Regală Principesa Astrid a Belgiei
Principesa Astrid a Belgiei, fiica regelui Albert al II-lea al Belgiei și singura soră a actualului rege al Belgiei, Regele Philippe.
Ea se înrudește cu Casa Regală a României prin intermediul dinastiei Saxe-Coburg și Gotha, formată de Regina Victoria a Marii Britanii și Prințul Albert, din case se trage Regina Maria, bunica Regelui Mihai.
Alteța Sa Regală Principele Lorenz al Belgiei
Pricipele Lorenz al Belgiei este soțul principesei Astrid și reprezintă pe lângă familia regală belgiană și casa de Habsburg-Lorraine a Austriei, una dintre cele mai puternice case regale din Europa.
Alteța Sa Regală Principele Moștenitor Alexandru II al Iugoslaviei
Principele Alexandru II al Iugoslaviei, în vârstă de 72 de ani, este cel care ar fi trebuit să moștenească tronul Iugoslaviei după tatăl său, Peter al II-lea al Iugoslaviei.
Acesta se înrudește direct cu Casa Regală a României, bunica sa fiind principesa Maria a Iugoslaviei, al treilea copil al regelui Ferdinand și a Reginei Maria a României.
Alteța Sa Regală Principesa Moștenitoare Ecaterina a Iugoslaviei
Principesa Moștenitoare Ecaterina a Iugoslaviei, în prezent femeie de afaceri prosperă în Marea Britanie, acolo unde deține un lanț de magazine, se trage din familia regală a Iugoslaviei.
Tatăl său, prințul Tomislav al Iugoslaviei, a fost fratele regelui Peter al II-lea și nepotul regilor Ferdinand și Maria a României.
Alteța Sa Regală Ducele de Braganza
Duarte Pio, Duce de Braganza, este considerat moștenitorul tronului Portugaliei, și provine din una dintre cele mai puternice case regale din Europa. Bunicul său, regele Manuel al II-lea al Portugaliei, ultimul monarh al acestei țări, se trage pe linie maternă din Casa de Hohenzollern-Sigmaringen, aceeași care este la originea Casei Regale a României.
Alteța Sa Imperială și Regală Principele Georg Friedrich Ferdinand al Prusiei
În vârstă de 41 de ani, Georg Friedrich Ferdinand este șeful Casei de Hohenzollern cea care a condus Prusia sute de ani și din care s-a desprins Casa de Hohenzollern-Sigmaringen, cea de care aparține Casa Regală a României pe linie masculină.
Alteța Sa Imperială și Regală Arhiducele Karl al Austriei
Karl Habsburg-Lothringen este un politician austriac, actualul șef al Casei de Habsburg-Lorraine, care a condus teritoriile monarhiei habsburgice, Imperiul Austriei Austro – Monarhia Ungariei și Regatul Ungariei, precum și ținuturile de coroană ale Boemiei și Croației, până la sfârșitul primului război mondial.
Născut în Starnberg, Germania, în 1961, el este fiul Arhiducele Otto von Habsburg, Coroana Prințul Austriei și Prințesa Regina din Saxe-Meiningen și nepotul ultimului împărat austriac, Carol I.
El reprezintă la înmormântarea Regelui Mihai una dintre cele mai puternice case regale din Europa.
Alteța Sa Imperială și Regală Marea Ducesă Maria a Rusiei
Maria Vladimirovna Romanova, Mare Ducesă a Rusiei, care susține că este stră-strănepoata Țarului Alexandru al II-lea al Rusiei, se consideră capul Casei Romanovilor, dar aceste titluri sunt disputate deoarece, oficial, familia țarilor ruși a fost extirpată în 1917.
Casa Romanovilor se înrudește cu Casa Regală a României prin intermediul Reginei Maria de România, a cărei mamă a fost Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei, fiica Țarului Alexandru al II-lea al Rusiei.
Practic, stră-străbunica lui Mihai a fost soră cu stră-străbunicul Marii Ducese și cu Țarul Alexandru al III-lea al Rusiei, penultimul țar al Imperiului Rus.
Alți membri ai caselor imperiale prezenți la funeralile regelui Mihai I sunt:
Alteța Sa Regală Principele Moștenitor Leka II al albanezilor
Alteța Sa Regală Principesa Moștenitoare Elia a albanezilor
Excelența Sa Șeicul Rashid bin Khalifa al Khalifa al Bahrein
Alteța Sa Regală Principesa Rym a Iordaniei
Alteța Sa Regală Marele Duce de Baden
Alteța Sa Imperială și Regală Marea Ducesă de Baden
Alteța Sa Regală Principesa Irina a Greciei
Alteța Sa Regală Principele Jean al Franței, Duce de Vendome
Alteța Sa Imperială și Regală Arhiducele Dominic al Austriei
Alteța Sa Imperială și Regală Arhiducesa Emmanuella a Austriei
Alteța Sa Imperială și Regală Arhiducesa Maria Magdalena a Austriei
Baronul Hanns von Holzhausen
Baroana Alexandra von Holzhausen, doamna Ferch
Alteța Sa Imperială și Regală Arhiducele Georg al Austriei
Alteța Sa Imperială și Regală Arhiducele Martin al Austriei
Alteța Sa Imperială și Regală Arhiducesa Katharina a Austriei
Alteța Sa Regală Principele Emmanuel Philibert de Savoia
Alteța Sa Regală Principele Nikolaos al Greciei
Alteța Sa Regală Principele Eberhard de Wurttemberg
ASR Principesa Chantal a Franței
Baronul Francois-Xavier de Sambucy de Sorgue
Alteța Sa Principesa Anne de Ligne
Cavalerul Charles de Fabribeckers
Principesa Tatiana Radzivill, doamna Fruchaud
Dr John Fruchaud
Citește și: Editorial de Claudiu Săftoiu. ”Cătușiada” DNA – sub asediul puterii politice, cu pretextul unei directive UE