Partidele politice au o mare influență asupra numirii celor 9 judecători. Astfel, PSD a propus 4 judecători, PNL + Administrația Prezidențială au propus 4 judecători, iar UDMR are 1 judecător.
Cine sunt cei 9 judecători ai CCR și cine i-a propus:
- Marian Enache (propus de PSD) – numit judecător de Senat (2016)
- Cristian Deliorga (propus de PSD) – numit judecător de Senatul României (2019)
- Gheorghe Stan (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2019)
- Bogdan Licu (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2022)
- Elena-Simina Tănăsescu (propusă de PNL) – numită judecător de preşedintele României (2019)
- Laura Scântei (propusă de PNL) – numită judecător de Senat (2022)
- Mihaela Ciochină (propusă de PNL) – numită judecător de președintele României (2022)
- Livia Stanciu (propusă de PNL) – numită judecător de preşedintele României (2016)
- Attila Varga (propus de UDMR) – numit judecător de Camera Deputaţilor (2016)
Judecătorii CCR au imunitate şi nu pot fi traşi la răspundere pentru voturile exprimate.
Marian Enache a fost votat în iunie 2022 noul președinte al CCR, pentru un mandat de trei ani, după ce lui Valer Dorneanu i-a expirat al doilea mandat.
Curtea Constituțională a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale
Curtea Constituțională a României a decis vineri, 6 decembrie, după o ședință care a durat mai bine de 5 ore să anuleze primul tur al alegerilor prezidențiale care a avut loc pe 24 noiembrie.
Decizia Curții, una fără precedent în istoria României, a fost luată prin vot, în unanimitate, de toți cei 9 judecători, cu doar două zile înaintea turului 2 al alegerilor prezidențiale și va intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.
„Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare”, a transmis Curtea Constituțională.
Decizia este definitivă și obligatorie.
În turul 2 al alegerilor prezidențiale, programat pentru duminică, 8 decembrie, urmau să se înfrunte Călin Georgescu (independent) și Elena Lasconi (USR).
Decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale, luată după desecretizarea documentelor din CSAT care arătau cum a fost sprijinit Călin Georgescu
Administrația Prezidențială a desecretizat pe 4 decembrie documentele serviciilor secrete prezentate în şedinţa CSAT din 28 noiembrie în care s-au făcut dezvăluiri despre sprijinirea candidatului independent Călin Georgescu.
Concret, SRI și SIE au raportat activități care pun în pericol securitatea națională a României. SRI a identificat o campanie agresivă de promovare a lui Călin Georgescu pe TikTok, desfășurată cu încălcarea legislației electorale și prin manipularea algoritmilor rețelelor sociale pentru a-i crește rapid popularitatea.
În paralel, SIE a semnalat că România este o țintă pentru acțiuni hibride orchestrate de Rusia, inclusiv atacuri cibernetice, scurgeri de informații și acte de sabotaj pentru destabilizarea și influențarea opiniei publice din România în preajma alegerilor.
Pe 25 noiembrie, Administrația Prezidențială a transmis, la solicitarea Libertatea, că președintele Klaus Iohannis nu a primit informări de la serviciile secrete despre riscuri de influențare a alegerilor prezidențiale, imixtiuni ale Rusiei în procesul electoral sau promovări suspecte ale lui Călin Georgescu pe rețelele de socializare, inclusiv TikTok.