Druzii: cine sunt, origini

Cu rădăcini istorice și spirituale adânc înrădăcinate în Orientul Mijlociu, această comunitate mică, dar influentă se remarcă printr-o moștenire culturală unică, dar și prin loialitatea neclintită față de stat. Relația lor specială cu statul le-a permis să devină un model de integrare și de cooperare, iar loialitatea lor față de valorile tradiționale și discreția în practici fac din ei un exemplu unic de conviețuire între modernitate și tradiție în regiune.

Druzii (n.n. – în arabă درزي, durzī; la plural دروز, durūz) sunt o comunitate monoteistă esoterică etno-religioasă, care a apărut în secolul al XI-lea. Credința druză a luat naștere în Egipt ca o ramură ismaelită a Islamului șiit, în timpul domniei celui de-al șaselea calif fatimid, excentricul al-Ḥākim bi-Amr Allāh (996-1021 d.Hr.). În acea perioadă, unii teologi ismaeliți au început să organizeze o mișcare prin care l-au proclamat pe acesta figură divină, potrivit Britannica. 

Deși cuvântul „druzi” derivă de la predicatorul timpuriu Muhammad bin Ismail al-Darazi, aceștia nu îl recunosc drept fondatorul religiei lor. În schimb, îi atribuie această onoare lui al-Hakim bi-Amr Allah și lui Hamza ibn Ali ibn Ahmad. Un aspect distinctiv al religiei druizilor îl reprezintă caracterul său închis, deoarece doar cei născuți în familii druze pot fi considerați membri ai comunității, prozelitismul fiind strict interzis.

Doctrina lor este păstrată secretă, fiind cunoscută doar de către „uqqāl” („înțelepții”), o castă specială de inițiați. Druzii se autointitulează „muwahhidūn” („unitarienii”) sau Bney Maaruf, adică „fiii Grației” (divine) (بني معروف). Druzii își practică religia în cadrul unei comunități foarte unite, guvernată de Majlis al-‘Uqāl, care este un consiliu al liderilor religioși ce supraveghează practicile religioase și menține integritatea culturală și religioasă a druzilor.

Distribuția geografică a druzilor

Religia druzilor a luat naștere în contextul califatului fatimi din Cairo, dar a fost ulterior respinsă de autoritățile religioase oficiale. În acest context, adepții săi s-au refugiat în zonele muntoase din Levant, unde au găsit un mediu favorabil pentru a-și păstra identitatea.

La fel ca o serie de alte grupuri etnice din Orientul Mijlociu, cum ar fi kurzii, druzii au reprezentat de-a lungul istoriei o prezență semnificativă în mai multe țări din regiune. Ei trăiesc în principal în Siria și în Liban și, într-o mai mică măsură în Iordania și în Israel. Aceste state sunt separate de frontiere trasate după destrămarea Imperiului Otoman la începutul anilor 1920. Însă spre deosebire de kurzi, care sunt în mare parte musulmani, druzii sunt un grup religios și etnic unic.

Deși este inspirată de islamul șiit ismailit, doctrina druzilor include o serie de elemente din alte religii avraamice, inclusiv iudaism, creștinism, islam, precum și din gnosticism, neoplatonism și chiar din filosofiile grecești clasice cum ar fi cele pitagoriene (de la numele filosofului grec Pitagora), explică specialiștii de la Pew Research Center.

Comunitatea de druzi din Israel

Comunitatea de druzi din Israel este foarte unită și activă în viața publică. Aceștia louiesc cu precădere în regiunile de nord, în special în orașe precum Daliyat al-Karmel și Yarka din regiunea Galileea și de-a lungul lanțului muntos de coastă Carmel.

Cei mai mulți druzi trăiesc însă pe Culmile Golan, un platou stâncos care domină valea superioară a râului Iordan, în vest

Concentrarea geografică a druizilor în aceste zone favorizează o viață comunitară strâns legată, organizată în jurul familiei și a liderilor religioși. Cei mai mulți druzi trăiesc însă pe Culmile Golan, un platou stâncos care domină valea superioară a râului Iordan în vest. Această regiune a fost preluată de Israel de la Siria în timpul Războiului de Șase Zile din 1967, înainte de a fi anexat oficial în 1981. Siria solicită de zeci de ani returnarea acestui teritoriu, care se află la o distanță de circa 65 de kilometri sud-vest de capitala țării, Damasc.

După izbucnirea războiului civil sirian, în 2011, tot mai mulți druzi de aici au solicitat cetățenia israeliană, iar aproximativ 25% din comunitate o deține în prezent, relatează NBC News. Unii druzi care trăiesc pe Culmile Golan devin mai conectați la societatea israeliană, în timp ce alții rămân ferm înrădăcinați în identitățile lor de sirieni, mai precizează sursa citată. Comunitatea druzilor din Israel numără astăzi peste 143.000 de suflete, ceea ce reprezintă 1,6% din populația țării, potrivit Biroului Central de Statistică din Israel (CBS). Datele CBS arată că populația druză este în creștere, o rată ridicată a natalității contribuind la expansiunea comunității.

Unde mai trăiesc druzi în 2024

Se estimează că un milion de druzi trăiesc în Liban și Siria. Druzii din Liban sunt concentrați în zona Muntelui Liban, în regiunea de nord a țării, și reprezintă în jur de 5% din populația totală libaneză, având un rol important în sistemul politic confesional al statului.

În același timp, druizi trăiesc și în Siria, acolo unde sunt concentrați în satele și orașele din sud, în zona As-Suwayda (Sweida) și în zona vulcanică Jabal al-Druze, care în limba arabă înseamnă „Muntele Druzilor”. Druzii din Siria sunt implicați activ în viața politică și militară a țării.

Totodată, mai există mici comunități diasporale mai ales în America de Nord și în America de Sud, unde druzii au emigrat în căutarea unor oportunități economice mai bune. În total, în 2024, există peste un milion de druzi în regiunile amintite, notează Al Jazeera.

Relația druzilor cu statul israelian

Druzii au o relație unică și complexă cu statul israelian. Spre deosebire de alte comunități arabe, druzii din Israel au ales să colaboreze cu autoritățile statului, semnând acorduri de loialitate. Spre deosebire de multe alte comunități arabe, bărbații druzi sunt supuși recrutării obligatorii în forțele de apărare israeliene (IDF), după cum menționează Ministerul Apărării în rapoartele sale anuale. Acest lucru i-a diferențiat de alte grupuri arabe și a permis comunității druze să se integreze mai bine în viața politică și socială a țării, subliniază The Jerusalem Post.

Dincolo de acest aspect, comunitatea druză este foarte apreciată pentru contribuția semnificativă pe care o are la societatea israeliană nu doar prin intermediul serviciului militar, ci și prin realizările educaționale și participarea în politică, afaceri și în mediul academic.

Spre exemplu, realizările druzilor în domeniul educației sunt notabile, mulți dintre ei urmând studii superioare și cariere profesionale de succes. Un raport al Ministerului Educației din Israel, citat de publicația amintită anterior, arată că elevii druzi au o rată de absolvire a liceului mai mare decât media națională, ceea ce reflectă dedicarea acestei comunități pentru dezvoltarea personală și comunitară. Un studiu recent notează că soldații druzi servesc adesea în unități de elită ale IDF, fiind recunoscuți pentru devotamentul și pentru curajul lor.

Druzii în politica și cultura regiunii

De-a lungul istoriei, druzii au fost cunoscuți pentru loialitatea și pentru abilitatea de se adapta cu ușurință, formând alianțe strategice cu diverse puteri regionale. În timpul mandatelor britanic și francez, precum și în perioada conflictelor din această parte a lumii, druzii au fost recunoscuți pentru capacitatea lor de a naviga în contextul complex al Orientului Mijlociu.

Spre exemplu, în Liban, lideri druzi precum Kamal Fouad Jumblatt și fiul acestuia, Walid Jumblatt, au jucat roluri importante pe scena politică a țării. Aceeași sursă spune că, în Siria, druzii au avut un rol major în revoltele împotriva ocupației franceze. În iulie 1925 a izbucnit un conflict armat între druzii conduși de Sulṭān al-Aṯrash și armata franceză, care a fost reprimat la început de 1927 de forțele franceze.

Eșecul revoltei a dus la uciderea a câteva mii de druzi, al-Aṯrash a fost nevoit să se refugieze în Transiordania (n.n. – teritoriu desprins din Palestina, care a devenit autonom din punct de vedere politic sub conducerea emirului as-Sharif Abdullah bin al-Husayn). În acest context, autonomia regiunii Djabal ad-Durūz a fost anulată treptat. În prezent, în ciuda integrării lor, druzii se confruntă cu o serie de provocări în echilibrarea identității lor culturale distincte cu presiunile modernizării și ale schimbărilor sociale. Fundația Patrimoniului Druz a remarcat faptul că păstrarea practicilor religioase și a patrimoniului cultural necesită eforturi continue.

Curiozități despre druizi

  • Nouă din zece druzi israelieni spun că au un puternic sentiment de apartenență la comunitatea druză, iar 93% dintre ei spun că sunt mândri să fie druzi.
  • Membrii comunității de druzi din Israel se căsătoresc rareori în afara granițelor religioase. Astfel, mai puțin de 1% dintre druzii israelieni căsătoriți spun că au un soț sau un partener din afara religiei lor.
  • Druzii pun mare accent pe filozofie și pe puritate spirituală. Aproape toți druzii (99%) cred în Dumnezeu, dintre care 84% spun că sunt absolut siguri de credința lor. Cu toate acestea, la druzi nu există zile sfinte stabilite, liturghie regulată sau obligații de pelerinaj, deoarece ei sunt meniți să fie conectați cu Dumnezeu în orice moment, potrivit Pewresearch.org.
  • Un sfert dintre druzii israelieni spun că participă la slujbe religioase cel puțin săptămânal (25%), iar 26% dintre ei spun că se roagă zilnic.
  • Șase din zece bărbați druzi spun că au servit sau servesc în prezent în armata israeliană, în timp ce femeile druze nu sunt obligate să facă serviciul militar.

 
 

Urmărește-ne pe Google News