Cine sunt magistraţii care au decis că o fetiţă de 11 ani poate consimţi sexul cu un bărbat de 52 de ani

• Jurj Viorel, agresorul sexual de 52 de ani, a susţinut că “fetiţa l-a provocat să facă sex cu ea, deoarece era mereu îmbrăcată sumar”. Iar magistraţii l-au crezut.
• Fetiţa de 11 ani a fost violată în curtea vecinilor, acolo unde mergea să se joace cu copiii care erau de-o seamă cu ea.
• La insistenţele lui Jurj, alţi cinci adolescenţi au agresat sexual minora. Pentru fapta lor, ei au primit nişte amenzi simbolice.
• Mai bine de un deceniu, fata s-a străduit să le demonstreze magistraţilor români că a fost victima unui viol. Doar trei din şapte judecători i-au dat până acum dreptate.

Ioana* era elevă în clasa a IV-a atunci când a fost violată de şase indivizi care locuiau în acelaşi sat cu ea. Cinci dintre agresorii sexuali erau adolescenţi, iar cel care i-a instigat, Jurj Viorel, avea 52 de ani.

Calvarul fetiţei a durat şapte luni. În tot acest timp, Jurj o amenința că o omoară cu bătaia dacă spune cuiva, iar Ioanei i-a fost ruşine şi frică să le ceară ajutorul părinţilor ei.

În martie 2009, observând că fata nu mai foloseşte absorbante intime, mama a început să-i pună întrebări. Şi abia atunci a aflat prin ce trece fetiţa care, în urma agresiunii sexuale, rămasese însărcinată. 

Recomandări

George Simion și Anamaria Gavrilă își depun candidaturile la alegerile prezidențiale, din partea suveraniștilor: „Unul dintre noi se va retrage”

Părinţii au depus în aceeaşi zi reclamaţie la Poliţie, iar cazul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara.

Un rechizitoriu de patru pagini

Rechizitoriul întocmit de procurorul DUMITRU ŞOFAN se bazează pe declaraţiile fetiţei, certificatul medico-legal, declaraţii de martori şi declaraţiile celor şase învinuiţi.

În certificatul medico-legal se preciza doar că victima “prezintă deflorare completă, iar pe corp nu sunt prezente urme de violenţă”. Iar ca martori, procurorul Şofan a audiat doar două fetiţe care avea 13 şi 14 ani, surorile adolescenţilor puşi sub învinuire.

Singurii care n-au vrut să creadă că un copil de 11 ani poate consimţi un act sexual au fost poliţiştii de la IPJ Hunedoara. Ei au solicitat ca fetiţei să i se facă o expertiză medico-legală psihiatrică. Iar concluziile au fost că ea suferea de stres posttraumatic.

Minora vorbește rușinată despre cele întâmplate, are amintiri vii legate de evenimente. (…) Declară că nu a spus nimănui mai repede despre incidente deoarece se temea pentru siguranța ei și a membrilor familiei ei

Raportul expertizei medico-legale psihiatrice:

Dar procurorul Şofan nu a ţinut cont de raport în rechizitoriu.

Din analiza tuturor actelor dosarului, acte medico-legale, probe testimoniale nu rezultă fără dubiu că actele sexuale au fost săvârşite fără acordul părţii vătămate

Rechizitoriul Parchetului dpl Tribunalul Hunedoara:

Recomandări

Care sunt pașii pe care Ucraina și Rusia ar trebui să îi respecte pentru a ajunge la un armistițiu durabil STUDIU

Jurj Viorel a fost trimis în judecată nu pentru viol, ci pentru act sexual cu un minor. Pentru unul dintre agresori s-a decis neînceperea urmăririi penale, pentru că el avea 13 ani, iar ceilalţi patru adolescenţi au primit doar câte o amendă simbolică, de 250 de lei sau 100 de lei.

Având în vedere starea de fapt, respectiv modul cum partea vătămată a întreţinut relaţiile sexuale cu învinuiţii, apreciem că faptele acestora nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, amenda administrativă fiind suficientă pentru corijarea lor

Rechizitoriul Parchetului dpl Tribunalul Hunedoara:

Acest rechizitoriul a fost confirmat, sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, NICOLAE PAŞTIU.

Procuroare: ”Nu rezultă, fără dubiu, că victima nu s-a opus”

Părinţii Ioanei au formulat plângere împotriva soluţiei de netrimitere în judecată a celor patru fraţi care recunoscuseră că au întreţinut relaţii sexuale cu fetiţa de 11 ani.

Recomandări

Europa a ripostat dur în prima zi de tarife impuse de Donald Trump la oțel și aluminiu. Cum sunt taxate mărfurile americane

“Toţi cei patru au ameninţat-o că, dacă nu vor întreţine raporturi sexuale, îi vor anunţa familia despre ce s-a întâmplat între aceasta şi Jurj Viorel, aşa încât ne găsim în prezenţa unei constrângeri psihice”, se precizează în plângerea părinţilor, care face trimitere şi la raportul de expertiză medico-legală-psihiatrică aflat în dosar.

Cazul a ajuns pe masa unei procuroare care a respins plângerea, ca neîntemeiată.

“Din analiza tuturor actelor dosarului nu a rezultat fără dubiu că actele sexuale au fost săvârşite fără acordul părţii vătămate, nefiind deci întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de viol”, notează SANDA IONELA DRAIA, prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara.

Judecătoarea admite că fetiţa ”a fost supusă la o traumă psihică”

Dosarul în care Jurj Viorel era acuzat de act sexual cu un minor a ajuns la Judecătoria Deva şi a fost repartizat judecătoarei PETRONELA NEGREA DRUCAN.

Părinţii fetiţei au cerut schimbarea încadrării faptei în viol. În pledoaria sa, avocatul familiei, Marin Miertoiu, a declarat instanţei că este mirat de faptul că victima “nu a putut fi privită cu inocenţa unui copil, ci este pusă pe o scară cum numai prostituţia este pusă, abuzându-se de justa valoare a probelor administrate”.

Procurorul de şedinţă, JEAN NICOLAE UNCHEŞELU, a spus că se opune cererii de schimbare a încadrării juridice, motivând că deşi “în cauză este vorba de o vârstă foarte fragedă a părţii vătămate, respectiv 11 ani, cu privire la iresponsabilitate nu se poate face o asimilare, ca să se considere că partea vătămată nu este conştientă de faptele sale”.

Iar judecătoarea a decis că fetiţa de 11 ani nu a fost violată, ci a făcut sex de bunăvoie cu bărbatul care putea să-i fie bunic.

Este relevantă şi atitudinea părţii civile după primul act sexual cu inculpatul care, în loc să evite întâlnirile cu acesta, a mers în continuare să se joace cu fetele din curtea vecină, unde ştia că va veni şi inculpatul.

Sentinţa penală nr. 487/2010 a Judecătoriei Deva:

Judecătoarea Negrea Drucan l-a condamnat pe Jurj Viorel la 3 ani de închisoare şi l-a obligat să plătească victimei 10.000 de lei daune morale, admiţând că fetiţa “a fost supusă la o traumă psihică, ca urmare a faptelor inculpatului” şi că “pot apărea repercusiuni pe parcursul dezvoltării şi maturizării sale”.

Zece luni mai târziu, aceeaşi judecătoare a respins, ca nefondată, plângerea prin care părinţii fetiţei cereau tragerea la răspundere penală şi a celor patru fraţi care au abuzat fetiţa la îndemnul lui Jurj.

În ceea ce priveşte vârsta minorei, aspect important în analiza imposibilităţii părţii vătămate de a-şi exprima voinţa, deşi este o teză posibilă, dată fiind dezvoltarea psihică la această vârstă, instanţa nu o va reţine raportat la probele administrate.

Sentinţa Penală nr. 245/2011 a Judecătoriei Deva:

Judecătorii de la Curte: «E posibil ca victima, chiar dacă nu are 12 ani, să aibă aptitudinea de a se apăra»

Părinţii fetiţei au atacat decizia de condamnare a lui Jurj, iar dosarul a ajuns la Tribunalul Hunedoara, unde un complet format din judecătorii Ioan Adrian Sava şi Violina Draia l-a condamnat pe Jurj Viorel pentru viol, la 4 ani de închisoare.

În dreptul român, se prezumă absolut lipsa totală a discernământului oricărei persoane până la împlinirea vârstei de 14 ani. Aşadar, anterior vârstei de 14 ani, minorul nu poate exprima un consimţământ valabil, fiind într-o stare de imposibilitate de a-şi exprima voinţa în mod valabil, datorită vârstei, experienţei reduse de viaţă etc.

Decizia Penală nr. 328/A/2010 a Tribunalului Harghita:

Dar Jurj Viorel a făcut recurs, iar Curtea de Apel Alba Iulia i-a dat din nou dreptate lui: n-a fost viol, deşi fetiţa avea doar 11 ani.

Starea de neputinţă a victimei de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa trebuie stabilită în concret, de la caz la caz, existând posibilitatea ca o persoană sub 15 ani să se găsească într-o asemenea stare, după cum este la fel de posibil ca victima – chiar dacă nu a împlinit vârsta de 12 ani – să aibă aptitudinea de a se apăra şi de a-şi exprima voinţa.

Decizia Penală nr. 70/2011 a Curţii de Apel Alba Iulia:

Jurj Viorel a rămas condamnat pentru act sexual cu un minor, la 3 ani de închisoare. Decizia a fost luată de judecătorii MONICA FELICIA FARCAŞ, MARIUS AUREL MOTOLEA şi SANDA TRIF. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a fost reprezentat în proces de procuror ALINA OANĂ.

CEDO: Justiţia din România are o mare problemă

După ce fost dată decizia definitivă, părinţii Ioanei, ajutaţi de avocata Adina Laza, s-au adresat Curţii Europene a Drepturilor Omului. Iar CEDO a decis că justiţia din România are o mare problemă, atât timp cât instanțele nu pot face diferenţa între viol şi act sexual cu un minor.

Cauza M.G.C. împotriva României a pus ţara noastră sub monitorizarea Comitetului Miniștrilor Consiliului Europei, la capitolul “protecţia contra relelor tratamente” (https://rm.coe.int/16807097cf)

România nu are capacitatea de a dezvolta o practică judiciară stabilă şi coerentă asupra noţiunii de consimţământ, pentru a diferenţia clar cazurile de viol de cazurile cu raporturi sexuale consimţite cu un minor.

Comitetul de Miniştri, Serviciul de executare a hotărârilor CEDO:

În baza deciziei CEDO, cazul Ioanei a fost redeschis, iar după un proces care a durat aproape trei ani, Jurj Viorel a fost condamnat recent pentru viol, la 5 ani de închisoare. Decizia nu este definitivă.

Ce fac azi cei 9 magistraţi

Şofan Dumitru, cel care a întocmit rechizitoriul, este acum procuror-şef Secţie Urmărire Penală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara.

Nicolae Paştiu, cel care a confirmat rechizitoriul, este procuror-şef Secţie Urmărire Penală la Pachetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Draia Sanda Ionela, cea care a respins plângerea părinţilor fetiţei, lucrează şi azi Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara şi este procuror-şef Secţie Judiciară.

Petronela Negrea Drucan, prima judecătoare care a decis că fata de 11 ani a consimţit actele sexuale la care a fost supusă, profesează la Tribunalul Hunedoara. 

Jean Nicolae Uncheşelu, primul procuror de şedinţă care s-a opus schimbării încadrării faptei lui Jorj din act sexual cu un minor în viol, e procuror la DNA – Structura Centrală.

Monica Felicia Farcaş, preşedinta completului de la Curtea de Apel Alba Iulia care a decis că fetiţa de 11 ani s-ar fi putut apăra, este azi preşedinta Judecătoriei Blaj.

Marius Aurel Motolea, judecător în completul condus de Farcaş, profesează acum la Secţia I Civilă a Curţii de Apel Alba Iulia.

Judecătoarea Sanda Trif, judecătoarea de la Curtea de Apel Alba a ieşit la pensie în ianuarie anul trecut, iar Alina Oană este procuror DNA – ST Alba Iulia.

După un deceniu de procese, Ioana, victima care la 11 ani a fost violată de şase indivizi, continuă şi azi bătălia în instanţă, pentru a i se face dreptate.

Nici la acest moment, Codul Penal român nu prevede explicit vârsta la care un minor poate să consimtă un act sexual.

*Nu am dezvăluit identitatea victimei, din respect pentru viaţa privată a acesteia.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro