Cine sunt magistrații de la Curtea de Apel care îl judecă pe Liviu Dragnea în dosarul vizitei plătite la învestitura lui Donald Trump. Unul dintre ei a fost filmat în timp ce îndesa bani în sutienul unei dansatoare

Completul format din magistrații Adriana Pencea și Florin Laurențiu Modoran vor decide dacă dosarul lui Liviu Dragnea se va întoarce la DNA – așa cum a hotărât Tribunalul București – sau dacă, dimpotrivă, acesta va fi judecat pentru trafic de influență.

Judecătoarea Adriana Pencea era șefa Tribunalului Giurgiu și a făcut parte din completul care a admis, pe 15 iulie 2021, cererea de liberare condiționată a lui Liviu Dragnea, deși acesta n-a recunoscut niciodată faptele pentru care a fost condamnat la 3 ani și 6 luni de pușcărie în Dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

De asemenea, judecătoarea Adriana Pencea – care după decizia de eliberare condiționată a lui Liviu Dragnea a promovat la Curtea de Apel București – a admis în principiu cererea de revizuire formulată fugarul Puiu Popoviciu. 

Magistratul a dispus suspendarea pedepsei de 7 ani pronunțată pe numele omului de afaceri în legătură cu preluarea ilegală a celor 224 de hectare de terenuri ale Universității de Agronomie.

Recomandări

De vorbă cu ChatGPT despre candidații la președinție. Eu cu cine votez?, ediția digitală

Judecătoarea Pencea, despre Dragnea: „A avut un comportament exemplar”

În privința lui Liviu Dragnea, fosta șefă a Tribunalului Giurgiu a reținut, în motivarea hotărârii de liberare condiționată, că acesta a avut „un comportament exemplar” pe toată durata detenției, că a participat la activități sportive și religioase și că a contribuit la redactarea revistei penitenciarului:

• „Executarea pedepsei închisorii a început la data 27.05.2019 şi urmează să expire la data de 21.10.2022, petentul executând pedeapsa în regim închis.
• În concret, Tribunalul constată că, până la data de 21.04.2021, petentul a executat 696 zile din cele 1.280 zile pe care le avea de executat, i-au fost acordate în compensare 36 zile şi i se consideră ca executate, ca urmare a muncii prestate, 122 zile, având astfel un total de 854 zile câştigate şi executate, iar pentru a putea fi liberat condiţionat trebuia să execute cel puţin 2/3 din pedeapsă, reprezentând 853 zile. 
• În consecinţă, Tribunalul reţine că în prezent petentul a executat fracţia corespunzătoare din pedeapsă pentru a putea beneficia de liberarea condiţionată, acesta executând 2/3 din pedeapsa de 1.280 zile închisoare, prima condiţie a liberării condiţionate fiind îndeplinită. 
• Pe parcursul executării pedepsei și-a îndeplinit recomandările educaționale din Planul de intervenție educativă și terapeutică, a avut o atitudine decentă și civilizată față de personalul unităţii, nu a stabilit relaţii conflictuale cu celelalte persoane private de libertate, a fost recompensat de 8 ori, recompense obținute în mod constant (aproape lunar sau la două luni) și nu doar la momentul când s-a apropiat de analiza comisiei pentru liberare condiționată. Petentul a câştigat 122 zile ce îi sunt considerate ca executate în baza muncii prestate.
• Potrivit evaluării psihologice petentul a avut o conduită adecvată normelor instituționale manifestată pe parcursul traseului execuțional, a prezentat interes pentru activitățile lucrative şi de reintegrare socială.
• Tribunalul arată că petentul a fost sancţionat disciplinar o singura dată pentru o abatere disciplinară săvârşită pe parcursul executării pedepsei, în urma comunicării acestuia cu mass-media, fără solicitarea unui acord anterior administraţiei penitenciarului (în data de 15.09.2020 rămânând definitivă această sancțiune), sancţiune pe care a reuşit să o ridice în 19.02.2021, sancțiune ce nu va fi avută în vedere, ea fiind ridicată la momentul analizării cererii de liberare condiționată”, scria judecătoarea Pencea. 

Recomandări

Sile Cămătaru, la un pas de a ieși din pușcărie. Motivul pentru care instanța a respins inițial cererea de liberare: s-ar reîntoarce la „activitatea infracțională”

Magistratul amator de manele

Celălalt magistrat de la Curtea de Apel București care va soluționa contestația procurorilor împotriva hotărârii instanței ierarhic inferioare de restituire a dosarului lui Liviu Dragnea la DNA este judecătorul Florin Laurențiu Modoran.

Tot în anul 2021, pe vremea când Liviu Dragnea încerca să scape de pușcărie, judecătorul Florin Laurențiu Modoran apărea pe YouTube într-o postură considerată nedemnă de Consiliul Superior al Magistraturii, care l-a și sancționat cu avertisment.

Judecătorul Florin Laurențiu Modoran a fost filmat la o petrecere, în timp ce dansa pe ritmuri de manele și îndesa bani în sutienul unei animatoare. 

Recomandări

Fotbalistul Vinícius, pictură murală uriașă în centrul Bucureștiului. „Blocul acesta începe să devină faimos”. Lucrarea este realizată de un artist brazilian celebru

Presa a scris că Laurențiu Modoran și-a început cariera în 2009 ca dispecer 112, apoi a activat ca procuror la Parchetul Judecătoriei Răcari, iar din 2014 a lucrat ca judecător la Judecătoria Giurgiu. 

În ultimii ani, magistratul Florin Laurențiu Modoran s-a mutat în Capitală, la Judecătoria Sectorului 1, apoi la Tribunalul București.

Dosarul vizitei lui Dragnea în SUA, restituit pentru a doua oară la DNA

Curtea de Apel București are pe rol contestația procurorilor DNA la hotărârea Tribunalului București din data de 26.04.2023, prin care judecătorul de cameră preliminară a dispus pentru a doua oară restituirea la Parchet a dosarului vizitei pe bani a lui Liviu Dragnea în SUA.

Judecătorul de cameră preliminară a considerat că procurorii n-au respectat prevederile Codului de procedură penală care spun că martorul nu se poate autoincrimina și că rudele unui inculpat pot refuza să dea declarații de martori. 

Avocații au semnalat că Dan Belcea și Carlo Burci au dat inițial depoziții de martori, apoi au devenit inculpați, iar pe tot parcursul rechizitoriului procurorii rețin elemente de fapt pe care aceștia le-au relatat în prima calitate. O altă problemă este legată de faptul că parte din acuzațiile care sunt reținute în sarcina lui Cristi Burci se fundamentează pe declarațiile fiului său, Carlo Robert Burci, audiat ca martor înainte de punerea sub acuzare a tatălui său. 

O soluție similară a fost pronunțată pe data de 22.10.2022, când a fost exclusă o serie de probe administrate cu aportul FBI care – zice instanța – e tot un fel de SRI, așa că n-are voie să se implice în procesul penal. 

Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de DNA pentru vizita în SUA la ceremonia de învestire a președintelui Donald Trump.

Acuzațiile reținute în sarcina fostului lider PSD sunt de trafic de influență și folosirea funcției în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Alături Liviu Dragnea a mai fost trimis în judecată și omul de afaceri Cristi Burci (patronul Adevărul) pe care procurorii DNA îl acuză de cumpărare de influență. Au mai fost trimiși în judecată Carlo Robert Burci (fiul omului de afaceri), Gheorghe Dimitrescu (consilier al lui Florin Iordache la data faptelor, fost consul al României la Bonn) și Dan Valentin Belcea (fost director general al CFR Marfă). 

Pe scurt, Liviu Dragnea ar fi obținut de la Cristi Burci întâlnirea cu Donald Trump în cadrul unui eveniment, iar în schimb fostul lider PSD și-ar fi traficat influența pe lângă premierul de atunci, Sorin Grindeanu, în favoarea intereselor de afaceri ale lui Burci, „în special din domeniul militar și al intelligence”. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro