Doamna Elena explică: ”Sunt în vârstă și bolnavă și vreau să îi dau apartamentul persoanei care mă îngrijește, prin vânzare-cumpărare cu clauză de uzufruct viager. Apartamentul l-am cumpărat, pe vremea ICRAL-ului, împreună cu primul soț. După decesul lui, am făcut succesiunea. Am devenit proprietara unică a apartamentului și de fapt, și în acte. După niște ani m-am recăsătorit. Cel de al doilea soț avea un fiu. Acest fiu avea, la rândul lui, o fiică”. (N. red.: o numim pe această fiică Maria, ca să fie mai ușor de urmărit firul poveștii). Și cel de al doilea soț al doamnei Maria, și fiul acestuia au decedat.

Cine te poate opri să-ți vinzi casa: opinia notarului

Recent doamna Elena s-a adresat unui notar. Acesta i-a spus – surpriză! – că nu poate vinde apartamentul, pentru că Maria va putea să conteste în instanță vânzarea, după decesul doamnei Maria, și să își ceară cota-parte care îi revine asupra apartamentului în discuție. Maria, pe de altă parte, este foarte categorică: dacă doamna Elena vinde casa, ea va contesta actul respectiv în justiție.

Avocatul lămurește lucrurile

Situația pare, la nivelul bunului simț, absurdă. Dar, pentru o opinie perfect avizată, am apelat la avocata Alexandra Gabriela Velican. Ce spune legea referitor la acest aspect: cine te poate împiedica să-ți vinzi casa? Și iată răspunsul:

”În situația descrisă, dacă bunul nu a fost cumpărat în timpul căsătoriei dnei Elena cu cel de-al doilea soț și aceasta nu a încheiat vreun act pe numele lui sau al fiului sau nepoatei acestuia, nicio rudă din partea fostului soț nu poate avea pretenții întemeiate la vreun bun al dnei Elena.”

Actul de vânzare-cumpărare este foarte greu de atacat

”În primul rând, dacă este vorba despre un contract de vânzare-cumpărare (chiar și cu rezerva dreptului de uzufruct viager), trebuie știut că un astfel de act nu poate fi atacat atât de ușor de către moștenitori, cum ar fi cazul unui testament sau al unei donații” – explică avocata Alexandra Gabriela Velican.

”Vânzarea este un act translativ de proprietate cu titlu oneros, spre deosebire de liberalități (testament, donație) și nu este supus unor reguli atât de stricte, poate fi anulat în instanță doar dacă se probează vreun motiv de nulitate a actului. Chiar și moștenitorii îndreptățiți ar avea o sarcină foarte grea dacî ar încerca să anuleze contractul de vânzare-cumpărare.

Dar în cazul de față nepoata soțului decedat al dnei Elena nu are niciun drept asupra unui bun care nu a fost dobândit în timpul căsătoriei, ci anterior. Singura persoană care ar fi putut pretinde vreun drept asupra apartamentului ar fi fost o rudă a primului soț, cel care avea calitatea de coproprietar. Dar cum soția sa a fost unicul moștenitor, în prezent apartamentul îi aparține acesteia în exclusivitate.

În timpul vieții îl poate vinde oricând, oricui și nicio persoană nu poate ataca acest act. Iar după decesul dnei Elena, doar bunurile rămase (care nu au fost vândute) vor reveni moștenitorilor săi, însă nu nepoatei din partea soțului predecedat – aceasta nu are vocație la moștenirea cititoarei.”

Citește și: 

Minor infractor? Vezi ce-l aşteaptă pe un copil care încalcă legea!

Avocatul le răspunde cititorilor Libertății. 3 probleme, 3 rezolvări

Urmărește-ne pe Google News