ComenteazăAstfel Neaga a răspuns în fața judecătorilor ICCJ cu privire la aceste referiri ale procurorilor DNA.
„Ne-am revăzut când ne-am tamponat într-o intersecție”
Neaga a menționat încă de la început că avea „o relație de respect reciproc cu Toni Greblă” și că îl cunoaște pe fostul demnitar „din Tîrgu Jiu, din perioada anilor 1990, unde am fost repartizat ca stagiar după terminarea facultății”.
„Am păstrat cu acesta în timp o relație de amiciție. La anumite intervale de timp țineam legătura la telefon”, a mai spus consilierul lui Cuc.
Despre finul lui Greblă, Ion Bîrcină, Neaga a spus că nu îl cunoaște, precum nu cunoaște niciun alt inculpat din acest dosar și că pe parcursul anilor a desfășurat mai multe activități printre care și director la CNADNR, în perioada 2003-2012, 2013-2016.
„În perioada menționată nu am purtat vreo discuție cu Țoni Greblă din câte îmi amintesc. M-am întâlnit cu el întâmplător, urmare a unei coliziuni ușoare la o intersecție în București, împrejurare în care am constatat că în autoturismul implicat în incident se afla chiar Greblă”, a povestit consilierul.
El a mărturisit că l-a îmbrățișat pe loc pe prietenul său, fostul judecător și că a rămas ca ei să se vadă ulterior incidentului.
„Ne am îmbrățișat pentru că nu ne mai văzusem de mai mult timp, am verificat dacă aveam același nr de telefon și ne am despărțit”, a precizat Neaga.
”M-am întâlnit cu Greblă și în Parlament și la restaurant, dar nu mi-a cerut ajutorul”
În esență Neaga le-a explicat magistraților ICCJ că, deși s-a văzut cu Toni Greblă, acesta nu i-ar fi cerut niciodată ajutorul privindu-l pe finul său Ion Bîrcină.
„După acest moment, cu Greblă m-am întâlnit cred că de două ori la Parlament, când am fost chemat la comisia de transport și la un restaurant unde am servit masa. În niciuna dintre aceste întâlniri și nici cu altă ocazie Greblă nu mi-a cerut să îl ajut într-un fel pe el sau altă persoană, privitor la vreo activitate ce ținea de exercițiul atribuțiilor mele de serviciu”, a spus tranșant consilierul lui Cuc.
El a ținut să precizeze că în perioada verificată de procurorii DNA în acest dosar el nu își desfășura activitatea la CNADNR și că nu se afla în țară la acea vreme.
„Când mi-am desfășurat activitatea la CNADNR nicio persoană nu a cerut sprijinul în derularea unei activități și care să îmi menționeze că ar fi fost trimis de Greblă, după cum nici acesta nu a solicitat un serviciu în acest sens”, și-a încheiat Narcis Neaga declarația.
DNA și struții lui Toni Greblă
Fostul judecător al CCR, Toni Greblă, este acuzat de procurorii DNA că ar fi sprijinit exporturi ilegale în Rusia și că l-ar fi ajutat pe finul sau Ion Bîrcină să obțină mai multe contracte pentru firma acestuia, primind în schimb o mașină și rochii pentru soția sa.
O altă acuzație a procurorilor DNA este aceea că Greblă ar fi deținut, nelegal, o fermă cu animale unde creștea mai multe capre de rasă, păsări, porci și struți.
„Pe raza teritorială a comunei Telești, pe terenul soacrei sale, Toni Greblă (…), de conivență cu Mihai Prundianu și Gheorghe Grecu, deținea pe ascuns o fermă de animale. (…) Conform Registrului agricol, în anul 2014, la fermă (…) figurau declarați 200 de struți și 200 de rațe.
În urma percheziției domiciliare efectuate în anul 2015 la sediul fermei agricole, au mai fost găsite doar șase exemplare de struți. De altfel, în legătură cu dispariția struților, la dosarul cauzei se află o decizie privind inventarierea mărfii în custodie, datată 31.12.2014, prin care se dispune imputarea inculpatului Mihai Prundianu a valorii contabile totale de 163.607,42 lei (inclusiv TVA) aferente celor 74 de bucăți de struț lipsă, în calitate de gestionar al patrimoniului societății. (…)
Pe lângă efectivele de animale de mai sus, la fermă se mai aflau 126 de capre (capre din rasa Alpina Franceză, Saanen, Murciana Granandina și din rasa românească), care nu au fost declarate”, notează procurorii DNA în rechizitoriul transmis instanței de judecată.