Ciobanii sunt disperați, pesta oilor le macină turmele: „De două luni dorm o oră pe noapte. Numa’ Dumnezeu știe ce e în sufletul nostru”

Cifrele Institutului Național de Statistică arată că Timișul este județul din România cu cel mai mare număr de oi. La sfârșitul anului 2023, în Timiș erau înregistrate 632.456 de oi. Pe locul doi se află Sibiul, cu 510.819 capete, iar pe trei – Brașov, cu 469.669 de ovine. Timișul a ajuns „fruncea” oieritului din România în 2015, odată ce sibienii stabiliți în Banat au început să își dezvolte fermele și să crească tot mai multe animale. 

Este și cazul lui Ioan Neaga Gagea. Originar din zona Sibiului, dar stabilit în Timiș, zona Jamu Mare, Gagea a ajuns să ruleze în ultimii ani zeci de milioane de euro din comerțul cu animale (oi și vaci), devenind unul dintre cei mai mari exportatori de carne din România. Firma sa, Gagea SRL, care cumpără animale, le îngrașă și apoi le sacrifică în abatorul propriu, a raportat în 2023 o cifră de afaceri de aproape 82 de milioane de lei, cu o pierdere de 735.000 de lei. În 2022, Gagea SRL a avut o cifră de afaceri de 77 de milioane de lei și un profit de 1,12 milioane de lei, iar în 2021 compania realizat cifră de afaceri de 90 de milioane de lei cu profit de 2,3 milioane de lei. 

Recomandări

Ce nu s-a văzut la TV la Consiliul PNL. Liberalii încep cu stângul campania prezidențială: demoralizați, dezorganizați, dar puși pe glume

Primul focar din Timiș – 13.000 de oi sacrificate la o singura fermă

După apariția primelor focare de pestă a micilor rumegătoare în județele Tulcea și Constanța, boala a fost depistată și în Timiș, la ferma societății Gagea SRL. Compania a fost obligată să sacrifice 13.000 de oi după ce, susține Ioan Neaga Gagea, alte aproximativ 2.000 de animale au murit până la confirmarea bolii. Gagea susține că a avut animale separat de cele din focar, pe care a vrut să le ducă la abator, dar nu a fost lăsat de autorități, care au dispus să fie ucise toate cele 13.000 de animale. 

Acum, omul de afaceri nu știe dacă și cu cât va fi despăgubit. „Boala există. Nu avea nimic animalul și murea. Au murit o grămadă de animale pe care ei nu le iau în considerare (n.r. – pentru despăgubiri). Nu știu cât e de adevărat că dacă îmi dă amendă nu îmi dă bani. Față de alții, nu ne bate nimeni la regulile de igienă. Ferma noastră e ultramodernă. Ne-a băgat o grămadă de controale și la abator. Cineva ne umblă în coarne, cred că deranjez pe cineva, nu știu…”, a declarat Ioan Neaga Gagea pentru Libertatea. 

„Voi fi același om cu bani sau fără bani”

Fermierul spune că nu își explică de unde a ajuns boala la el în fermă pentru că nu a cumpărat oi din Tulcea și toate animalele cumpărate au fost crotaliate. Gagea a mai spus că a mers la toți ciobanii de la care a cumpărat oi și niciunul nu are probleme cu pesta. „S-ar putea să mă gândesc și la o prostie. Dacă cineva mi-a făcut un rău și mi-a aruncat ceva în fermă?”, spune afaceristul. În plus, susține Gagea, după ce i-au fost omorâte cele 13.000 de oi, o firmă a fiicei sale a cumpărat pentru abatorizare alte 20.000 de oi. 

Recomandări

„Violentul” și „Vizitatorul”, cazurile care au pus pe jar Securitatea din Timiș în ultimii ani ai comunismului

„Ciobanii mă cunosc de 30 de ani. Eu cumpăr animale nonstop. De când s-a întâmplat am luat 20.000 de animale. Nu le-am băgat în fermă, le-am dus direct la abator. E altă firmă, a fiicei mele, dar tot numele meu se folosește. Tot Gagea sunt, numele meu merge în continuare, voi fi același om cu bani sau fără bani. Eu am mai pățit să rămân fără bani pentru că nu am încasat, dar să-mi moară animalele nu am mai pățit”, a mai spus exportatorul. 

Omul de afaceri din Timiș spune că fermierii de la care a luat animale își vor primi banii indiferent dacă statul îl despăgubește sau nu pentru animalele sacrificate din cauza pestei micilor rumegătoare. „Suntem foarte organizați. Acum e un caz foarte greu, dar mai am de încasat de la stat TVA. Ce mai am de dat la oameni bani le dau și dacă mă apuc să vând ce am avere. Nu discut. Asta va fi ultima problemă. Prima dată își iau oamenii banii și dacă mai am ceva, mai am, dacă nu, nu”, a declarat Ioan Neaga Gagea pentru Libertatea. 

Recomandări

Asistenții maternali, condiție nouă pentru a putea activa. Dramele pe care le poate naște modificarea: „Ne gândim la interesul superior al copilului”

Al doilea focar din județ, în același sat 

În 24 august 2024, în satul Clopodia a fost confirmat al doilea caz de pestă a micilor rumegătoare. De această dată, boala a fost depistată în gospodăria fratelui patronului de la Gagea SRL, fiind sacrificate 600 de oi. Necăjiți, proprietarii oilor nu au vrut să vorbească cu noi despre necazul lor. Un alt fermier din sat, Lucian Galo, a acceptat însă să stea de vorbă cu Libertatea despre pericolul care îi paște pe crescătorii de oi. 

Galo are animale de când se știe. Bunicul și tatăl său au crescut animale, iar fiica sa duce mai departe moștenirea agricolă a familiei. Bărbatul spune că dacă mâine se taie subvențiile tot va crește animale, pentru că îi sunt dragi. Doar la gândul că boala ar putea afecta și ferma familiei lor, soția lui Galo izbucnește în plâns. Lucian Galo spune că de la depistarea primului focar de pestă din localitate trăiește un stres continuu. „Trebuie să fie și ceva să le putem trata, nu să le omorâm, că de omorât e cel mai ușor. Azi ne dă la oi, mâine ne dă la vaci, poimâine ne dă la teren”, spune Lucian Galo, potrivit căruia o problemă este că în cazul uciderii în masă a animalelor despăgubirile pot dura, iar asta îi blochează pe crescători. 

„Eu știu pe cineva la care i-a luat oile acum 3-4 ani, pentru altă boală, și încă nu i le-a achitat (n.r. – statul) pe toate. Tot îi dă cu țârâita. Am văzut pe altul, anul trecut înainte de Sărbători, i-a luat 800 de bucăți. Nu i-o dat nici un leu nici acum. Păi, ce facem? Avem familie, avem copii”, mai spune crescătorul de animale. 

Fermierul susține că afectate deja de secetă, oile suferă și pentru că nu pot fi duse la păscut din cauza restricțiilor. „Nu avem voie să vindem și în pășune e ca aici pe masă. Am mai avea păduri, am mai avea terenuri, de rezistență. Slăbesc oile, pică din picioare. Nu avem voie să le tratăm. De două luni de zile nu i-am dat nimic la un animal”, mai spune crescătorul de animale. 

„Nu am ajuns milogul nimănui”

Lucian Galo se declară un om puternic, obișnuit cu greul. Mărturisește că nu a plâns niciodată, dar nu mai rezistă și izbucnește în lacrimi: „Am crescut cu ele și de ele tot nu mă las. Vând, că am ce vinde. Nu am ajuns să plâng sau să fiu milogul nimănui, că nu am dat în cap la nimeni. De două luni de zile eu dorm o oră pe noapte, că e o viață muncită. Mi-am oprit și copilul acasă. E greu. Numa Dumnezeu știe ce e în sufletul nostru”. 

Crescătorul de animale din Clopodia spune că marea problemă a pestei micilor rumegătoare este că îi ține pe fermieri într-un stres permanent. „Am băut apă clocită de m-a luat dracu toată viața pentru un ban și pentru ele (n.r. – animale). E foarte greu. Am ajuns la limita disperării. Nu mai merge. Anul trecut a bătut piatra, a luat acoperișul ăsta. Nu a contat că m-a costat 60.000 de euro. M-a costat. Asta vrea Dumnezeu. Dacă vrea Dumnezeu, să le ia și pe astea, dar să le ia într-o zi, în două, nu în două luni. Tot apare, ei tot așteaptă”, a mai spus fermierul îndurerat. 

Fermierii se tem că pierd „matca”

Una dintre marile temeri ale crescătorului de animale de la Clopodia nu este paguba, ci gândul că omoară oile de prăsilă și ferma nu mai poate fi refăcută. „Ne-o lua tineretul, dar să rămână matca. Pentru noi e mult mai greu de revenit ca la Smithfield (n.r. – unde au fost omorâți zeci de mii de porci din cauza pestei porcine). Aia e o firmă foarte mare, e una pe Europa. Pentru ei, dacă pierd 10.000, 15.000, 100.000 de porci, nu-i problemă. La ferma asta (n.r. – Gagea SRL), i-o luat la om 12.000 de oi, înțelege toată lumea, o plăti omul, mă gândesc că nu rămâne dator, că-l știu de atâți ani de zile, am crescut cu el aici împreună, nu-i problemă. Dar dacă ia matca, ne omoară. Nici el nu mai are de unde să ia, să facă bani și să dea oamenilor înapoi. Trebuie să ne gândim și lucrul ăsta”, a mai declarat Lucian Galo pentru Libertatea.

Măsuri luate împreună cu Comisia Europeană

Șeful Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Timiș, Flavius Nicoară, a declarat că în urma focarelor de la Clopodia au fost stabilite zone de protecție și supraveghere, în care sunt impuse restricții de mișcare a animalelor, iar toate măsurile sunt decise „împreună cu cei de la Comisia Europeană”. „Este o afecțiune virală, trebuie să fim foarte atenți și să limităm mișcarea animalelor. În zonele care nu sunt supuse restricțiilor, animalele pot să plece la abatoarele autorizate și se pot face mișcări în interiorul țării între exploatații sau gospodării ale populației din zone care nu sunt afectate de restricții”, a explicat Nicoară. 

Ciobanii au ieșit în stradă și au fost chemați la Prefectură

Marți, 3 septembrie 2024, zeci de ciobani din Timiș și Caraș-Severin au protestat la Clopodia. Crescătorii de animale cer să fie luate măsuri care să împiedice uciderea animalelor în masă. Prefectul de Timiș, Mihai Ritivoiu, i-a chemat pe fermieri la Prefectură pentru o întâlnire cu șeful Autorității Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. Întâlnirea este programată miercuri, 4 septembrie, de la ora 16.00. Potrivit ANSVSA, în România erau, la jumătatea lunii august, 60 de focare de pestă a micilor rumegătoare. În Tulcea au fost descoperite cele mai multe situații (49), fiind ucise, în total, pentru eradicarea bolii, peste 230.000 de oi. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro