Ciolacu acuză producătorii de scumpiri mascate prin scăderea gramajelor, un fenomen arătat anul trecut de Libertatea. Ce măsură vrea să ia

Ciolacu vrea să lupte cu „shrinkflation”

Această practică, a scăderii gramajului și mentinerea aceluiași preț, poartă numele de „shrinkflation”.

Premierul a cerut intervenția autorităților și a cerut elaborarea unei reglementări prin care producătorii să fie obligați să semnaleze vizibil pe ambalaj faptul că au redus gramajul.

„Încep cu un subiect care, din păcate, este tot mai prezent în statele europene şi pare că a ajuns şi la noi: faptul că unii comercianţi au scăzut gramajul la produse, dar au lăsat preţurile la fel de mari. Consider că aceasta este o formă de înşelăciune împotriva consumatorilor”, a spus premierul în deschiderea şedinţei de Guvern.

Etichetare la raft

Marcel Ciolacu dorește preluarea unei reglementări din Franța.

„Cer tuturor autorităţilor de control din România să intervină urgent! Iar în paralel, să pregătim o reglementare, pe modelul francez: producătorii să fie obligaţi să semnaleze vizibil pe ambalaj că au redus gramajul, dacă preţul produsului a rămas neschimbat. Şi, evident, sancţiuni dure pentru nerespectarea acestei obligaţii”, a mai spus oficialul.

România, cea mai mare inflație din UE

Recomandări

Referendumul din Moldova trece la limită: dar anunță ceva profund defect

Solicitarea premierului vine în contextul în care România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, cu un avans al prețurilor de 6,7%, conform datelor Eurostat.

Rata anuală a inflaţiei din UE a scăzut în luna martie până la 2,6%, de la un nivel 2,8% în februarie şi unul de 3,1% în ianuarie.

Țările cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Lituania (0,4%), Finlanda (0,6%) şi Danemarca (0,8%).

Ce produse au „intrat la apă”

Libertatea a arătat în cursul unei investigații de anul trecut cum marii producători de alimente și băuturi au redus gramajul produselor comercializate în România.

Între exemplele prezentate la acel moment erau scăderea pachetului de cașcaval Napolact de la 250 la 240 de grame, reducerea sticlei de Coca Cola de la 1,5 la 1,25 litri și a celei de 1 litru la 0,75 litri, sau micșorarea gramajului la Napolitanele Joe de la 180 la 160 de grame.

Fenomenul reducerii gramajului este numit „shrinkflation” în Occident.

Consumatorii nu își dau seama de scumpirea mascată decât dacă știu gramajul anterior al produselor.

ANPC susținea că totul e legal

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a susținut la acel moment că producătorii și retailerii nu încalcă legea atât timp cât sunt respectate cerințele de etichetare, iar greutatea reală este marcată pe ambalaj.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea. Majoritatea românilor spun că țara merge într-o direcție greșită sub PSD-PNL

De asemenea, Libertatea a întrebat marii retaileri din România și marii producători de alimente dacă consideră că acest lucru este o „înșelare” a consumatorilor.

Scandal global între retaileri și producători

Lanțul german Kaufland a răspuns la acel moment că dacă producătorii vin cu o reducere de gramaj, atunci compania cere și o scădere proporțională a prețului.

În Franța, lanțul Carrefour a început din septembrie anul trecut să colanteze produsele a căror greutate a fost redusă de către producători, însă subsidiara din România a menționat că această decizie nu este prevăzută și pentru țara noastră.

Grupul Carrefour era în acel moment într-un conflict comercial cu marii producători globali, precum Pepsi și Nestle. Ulterior, grupul francez Intermarche a ținut să marcheze înghețata Magnum de la Unilever cu etichete pe care scria „Magnum însemna mare”, conform TheRobinReport.

Concomitent, lanțul de supermarketuri Edeka din Germania – cel mai mare din țară – a eliminat produsele Procter & Gamble din cauza unei dispute privind prețurile.

Libertatea a întrebat la acel moment marile conglomerate internaționale din domeniul alimentar, respectiv Nestle, Unilever, Pepsi și Coca-Cola, care sunt cauzele scăderii gramajului, dar niciunul nu a răspuns.

Recomandări

Strategia locului călduț care asigură un nou mandat de parlamentar. Lista politicienilor care vor să fie deputați după ce au fost senatori

Scandalul mărcilor proprii

În același timp, o altă dispută a apărut în acest an între o serie de producătorii de alimente și retailerii prezenți în România.

Mai exact, producătorii au acuzat retailerii de concurență neloială, prin faptul că aceștia pun în vânzare mărci proprii cu produse similare celor de brand.

Acestea sunt, de regulă, mai ieftine, deoarece retailerii controlează tot procesul de producere și nu există intermediari și costuri de marketing.

Ministrul agriculturii a anunțat în februarie că ar scoate mărcile proprii ale retailerilor în afara legii.

O analiză Libertatea din luna martie arăta că acest lucru ar duce la eliminarea produselor ieftine și ar face ca românii să nu mai aibă acces la cele mai convenabile produse, de la alimente la haine și la electronice.

În România, mărcile proprii au avut anul trecut o pondere de 25% din comerț, mai puțin decât media de 38,1% din Occident.

Profitorii scumpirilor

Cei mai mari 11 retaileri din România au consemnat în anul 2022, ultimul pentru care există date disponibile, un profit mai mare cu 43%, până la 3,15 miliarde de lei.

Vânzările au crescut la rândul lor în acel an cu 19%, până la 96,4 miliarde de lei.

Dar nu doar retailerii au consemnat plusuri: Nestle România a consemnat la rândul său afaceri de 1,22 miliarde de lei în 2022 și un profit net de 91,4 milioane de lei. Spre comparație, în 2021, afacerile erau de 1,1 miliarde, iar profitul de 74,6 milioane de lei, conform raportărilor de la Ministerul Finanțelor.

Urmărește-ne pe Google News