Declarațiile lui Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă de a promova un număr mare de femei pe listele de la alegeri au rămas la stadiul de promisiuni. În primul rând, deschiderea listei, unde ar fi trebuit să fie o doamnă, independentă, a ajuns să fie pornită cu Mihai Tudose, un social-democrat cu carnet de membru de câteva decenii.
Pe primele 17 locuri, adică obiectivul propus pe coaliție și care ar însemna că PSD-PNL obțin minimum 45% la vot și adaugă și în etapa de redistribuire încă două mandate, sunt doar trei doamne. Mai precis, pe locul al treilea este Gabriela Firea (prim-vicepreședintă a PSD), pe șase Adina Vălean (PNL, actual comisar european pe Transporturi), iar pe locul al 10-lea este Maria Grapini (adusă pe lista PSD, din partidul controlat de omul de afaceri Dan Voiculescu, PUSL).
Practic, femeile din zona eligibilă reprezintă 18% din lista alianței electorale a Puterii. În primele 20 de locuri mai figurează o femeie, Roxana Mânzată, cea care conduce Departamentul pentru evaluare integrată și monitorizarea programelor finanțate din fonduri publice și europene.
Doamnele, puse pe locurile care nu contează
În schimb, de la locurile 20 în sus sunt încă 11 doamne, dar șansele ca una dintre ele să mai prindă un loc eligibil sunt extrem de mici. În mai 2023, Marcel Ciolacu anunța pe Facebook sprijinul pentru candidaturi ale doamnelor pe toate listele.
„Am semnat astăzi, de Ziua Europei, alături de toate doamnele deputat şi senator din PSD, amendamentele prin care devine obligatoriu ca, la toate tipurile de alegeri politice din România, minimum 30% dintre candidaţi să fie femei”, scria Marcel Ciolacu pe 9 mai 2023. Un an mai târziu, proiectul de lege e în continuare blocat la comisiile de specialitate din Camera Deputaților.
În zona locurilor eligibile, cea mai tânără persoană este Victor Negrescu, care are 38 de ani. De asemenea, până la jumătatea listei (locul 23) de candidați o mai regăsim pe deputata Mara Mareș, care are vârsta de 31 de ani. În 2016, Mareș era cea mai tânără persoană din legislatura 2016-2020.
Tensiuni privind împărțirea geografică a locurilor
Modul de aranjare a locurilor pare la prima impresie că a reușit să mulțumească toți polii de putere din cele două partide. Însă situația e mai complicată. În cazul PNL, regiunea Moldovei tot nu a primit un loc eligibil. Alexandru Muraru, deputat de Iași, a prins doar locul 21.
În cazul PSD, nemulțumiri sunt legate de faptul că pe ultimul loc eligibil a ajuns Ștefan Mușoiu, deputat de Ialomița, după ce în cursă nu a mai intrat senatorul Titus Corlățean, fost ministru de externe și politician experimentat. Organizația PSD Ialomița e în continuare controlată din umbră de Marian Neacșu, actual vicepremier, dar fost șef al filialei județene timp de mulți ani.
Tot în rândul social-democraților, așteptările erau mai mari din partea organizațiilor din sud. Loc eligibil a primit Claudiu Manda (locul 5), care face parte din PSD Dolj. De asemenea, pus în fața unor nume mult mai grele din PSD (Dragoș Benea) sau PNL (Mircea Hava, Siegfried Mureșan) este Gheorghe Cârciu, șef al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, care, deși este din Satu Mare, e susținut la europarlamentare de Paul Stănescu (secretarul general al partidului și liderul din umbră al PSD Olt), potrivit informațiilor Libertatea.