89 comentariiÎn timp ce la București a fost sărbătorită schimbarea abordării Ucrainei față de divizarea limbii române, la Kiev se lucrează la manualele de limba și literatura „moldovenească” care vor ajunge la elevi în toamna anului 2024. Libertatea a obținut copiile după copertele celor două manuale, datate 2023, și o parte din corespondența dintre autorii manualelor și editură.
Copertele au ajuns, din greșeală, la președintele unei asociații de români
Anatol Popescu, președintele Asociației „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa, este cel care a primit cele două coperte pe e-mail. A fost o greșeală a editurii, care dialoga cu un alt Anatol – soțul autoarei celor două manuale și președinte al Asociației Naţional-Culturale a Moldovenilor „Luceafărul” din Ucraina.
Anatol Popescu a trimis ziarului Libertatea copertele obținute, exprimându-și dezamăgirea. „Cu părere de rău, în afară de cele două declarații oficiale de la București și Kiev, nu s-a mai întâmplat nimic. Respectiv, nu a apărut niciun act oficial al Ministerului Educației și Științei din Ucraina, al guvernului sau parlamentului ucrainean”, menționează Anatol Popescu.
Potrivit președintelui Asociației „Basarabia” din regiunea Odesa, în școlile în care mai există clase cu predare în așa-zisa limbă „moldovenească” nu au ajuns până acum niciun fel de instrucțiuni că s-ar fi schimbat ceva. Limba „moldovenească” continuă să existe în sudul Basarabiei.
„Nimeni nu a auzit despre vreo decizie a executivului ucrainean, despre care informa opinia publică cu mare fast premierul României, Marcel Ciolacu, imediat după prima ședință comună a celor două guverne din 18 octombrie”, povestește Anatol Popescu pentru Libertatea.
Editura „Svit” spune că nu e competentă să oprească editarea manualelor în limba „moldovenească”
Igor Melnik, directorul editurii „Svit”, a fost rugat de Anatol Popescu pe e-mail să oprească procesul de editare a acestor manuale după întâlnirile româno-ucrainene recente. Editorul a răspuns că „editura nu poate decide de una singură să tipărească sau să nu tipărească anumite cărți finanțate de stat”.
Șeful editurii a confirmat că nu a primit nici o decizie a guvernului ucrainean privind renunțarea la sintagma de limbă „moldovenească” în educație.
În 2022, cea mai mare editură didactică finanțată de guvernul ucrainean i-a solicitat Consiliului Național al Românilor din Ucraina, o uniune civică cu peste 20 de membri, un sprijin financiar pentru tipărirea manualelor. Este vorba de manualele pentru regiunile Transcarpatica, Cernăuți și Odesa, persoana de legătură a comunității românești fiind Anatol Popescu.
Acum un an, spune Popescu, editura nu găsea bani pentru tipărirea cărților în limba română, iar acum are fonduri pentru cărți în limba „moldovenească”, subliniază reprezentantul comunității românești din sudul Basarabiei.
Limba „moldovenească” are același statut juridic în educație ca limba rusă
Absolvent al Facultății de Drept, Anatol Popescu susține că, în conformitate cu noua legislație educațională a Ucrainei, așa-zisa limbă „moldovenească” are același statut ca limba rusă.
Ceea ce înseamnă că nu e protejată de recomandările Comisiei de la Veneția. Comisia se referă la limbile UE care trebuie protejate, și nu la vorbitorii de limba română din regiunea Odesa.
„Direcțiile școlilor nu riscă să ia măsuri și să schimbe din propria inițiativă denumirea limbii în română, cu siguranță din teama unor mustrări sau consecințe nefavorabile. Toți așteaptă o decizie de sus”, povestește Anatol Popescu.
Principiul Kievului: „Cu cât mai târziu – cu atât mai bine”
Potrivit lui Anatol Popescu, la Kiev se dorește o „expirare” a subiectului în mass-media și o trecere la capitolul „neimportante” în relațiile dintre statele implicate în acest subiect. „Ucraina a luat decizia să se ghideze după principiul cu cât mai târziu – cu atât mai bine în privința solicitării Bucureștiului”, consideră președintele Asociației „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa.
„Consiliului Național al Românilor din Ucraina chiar a înaintat un memoriu autorităților ucrainene, pe 10 noiembrie, exact la o lună de la declarația semnată de președinții României și Ucrainei la București, în semn de protest față de inacțiunea Kievului la acest capitol”, arată Popescu.
Liderul moldovenilor din Odesa a comparat România cu Hamas
După vizita la Kiev a premierului român Marcel Ciolacu și declarațiile acestuia despre renunțarea Ucrainei la limba „moldovenească”, Anatol Fetescu, președintele Asociației Naţional-Culturale a Moldovenilor „Luceafărul” din Ucraina a declarat pentru presa locală că Moldova este un stat mai vechi ca România, iar limba „moldovenească” – mai veche ca româna.
Repetând o serie de narațiuni ale Federației Ruse, Fetescu a comparat România cu Rusia și chiar cu gruparea teroristă Hamas.
Rusia încearcă să-i distrugă fizic pe ucraineni, Hamas – pe evrei, iar România – să-i ucidă spiritual pe moldoveni, luându-le memoria istorică, limba și cultura.
Anatol Fetescu, liderul moldovenilor din Ucraina:
Fetescu a declarat pentru ziarul „Reni-Odesa” că moldovenii din sudul Basarabiei au devenit români pentru 500-600 de euro pe lună. „Un grup mic de moldoveni de ieri care au devenit români (potrivit unor informații, fiecare activist primește lunar de la statul român câte 500-600 de euro) încearcă să-i convingă pe profesori, pe directori de școli și părinți că limba română este cu ceva mai bună”, a declarat Fetescu.
În martie 2023, purtătoarea de cuvânt a MAE al Rusiei, Maria Zaharova, a declarat că limba română trebuie redenumită în „limba moldovenească”, nu invers.
În noiembrie, Zaharova a spus că „formarea limbii moldoveneşti datează de la mijlocul mileniului trecut”, drept replică, purtătorul de cuvânt al MAE român a scris că există doar limba română și „tocmai principele Dimitrie Cantemir a scris limpede, chiar într-o carte publicată la Sankt Petersburg, că locuitorii principatelor Valahia şi Moldova vorbesc una şi aceeaşi limbă”.