Război în Ucraina, ziua 327 | Bombardamente în Zaporojie. Crește bilanțul victimelor atacului de la Dnipro

Președintele Volodimir Zelenski a transmis, în discursul de luni, că Ucraina va folosi toate oportunitățile de care dispune – atât naționale, cât și internaționale – pentru a aduce în fața justiției toți „ucigașii ruși”, pe oricine ordonă și execută teroarea cu rachete împotriva poporului ucrainean.

„Scoaterea molozului clădirii care a fost distrusă de o rachetă rusească este încă în curs la Dnipro. Serviciul de Securitate al Ucrainei a început deja să găsească informații despre acei militari ruși care au pregătit și au efectuat această lovitură. Nu există nicio îndoială: toți cei vinovați de această crimă de război vor fi găsiți și aduși în fața justiției”, a spus Volodimir Zelenski.

„În fiecare zi și în fiecare noapte acționăm pentru a reduce potențialul inamicului: în fiecare zi și în fiecare noapte – minus depozitele lor, sediile, comunicațiile”, a precizat Volodimir Zelenski.

Prăbușirea infrastructurii energetice a Ucrainei „ar putea avea loc în orice secundă”, a declarat luni primarul Kievului, Vitali Klitschko.

„Nu vorbim despre un colaps, dar se poate întâmpla în orice secundă, pentru că orice a doua rachetă rusească poate distruge infrastructura noastră critică în orașul Kiev și nu doar în Kiev, ci și în alte orașe”, a declarat Vitali Klitschko.

Avertismentul lui Klitschko vine pe fondul unei ierni în care milioane de ucraineni nu au acces la electricitate, apă și încălzire centrală, ca urmare a atacurilor necruțătoare ale Rusiei asupra infrastructurii energetice critice. 

„Acum în Ucraina este destul de frig – 10, – 20 de grade, uneori se ajunge la – 30 de grade. În aceste condiții meteorologice, a trăi fără electricitate, a trăi fără încălzire este aproape imposibil și de aceea situația este critică, luptăm pentru a supraviețui”, a spus Vitali Klitschko.

Secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, consideră că Rusia nu va putea mobiliza 500.000 de oameni în același timp și să le asigure pregătirea corespunzătoare pentru o nouă ofensivă în Ucraina, despre care au avertizat informațiile ucrainene și occidentale.

„Mobilizarea a 500.000 de oameni este un lucru incredibil. Bănuiesc că oricât de repede se va antrena și echipa o astfel de forță… Dar acest lucru nu se va întâmpla”, a precizat Wendy Sherman în timpul unei întâlniri la Kiev cu oficiali ucraineni.

Potrivit reprezentantului Departamentului de Stat al SUA, nu numai mobilizarea anunțată provoacă îngrijorare, ci și faptul că președintele Rusiei este gata să sacrifice un număr atât de mare de vieți umane, „comițind o invazie teribilă asupra unei țări suverane”.

„Trebuie să monitorizăm această (n.r. – posibilă mobilizare) împreună cu alte țări din întreaga lume pentru a ajuta Ucraina să o depășească. Și cred că astăzi am fost cu toții din nou inspirați de perseverența, rezistența și devotamentul profund al poporului ucrainean”, a adăugat Wendy Sherman.

Ministrul britanic apărării, Ben Wallace, a anunțat, luni, în Camera Comunelor că Guvernul britanic va ofei Ucrainei cel mai mare pachet de ajutor militar de la începutul războiului.  

„Astăzi (n.r. – luni) pot anunța cel mai mare pachet de ajutor militar de până acum pentru a accelera succesul ucrainean”, a spus Ben Wallace.

Potrivit lui Wallace, pachetul de ajutor militar pentru Ucraina include o companie de tancuri Challanger 2, opt tunuri autopropulsate AS90, 100 de vehicule blindate, inclusiv FV430 Bulldog APC, zeci de UAV-uri, 100.000 de obuze de artilerie, sute de „rachete avansate”, inclusiv Starstreak, precum și piese de schimb pentru tancurile și blindatele ucrainene.

Statul major al forțelor ucraineane a transmis, luni, printr-un comunicat că rușii au atacat infrastructura civilă a regiunilor Harkiv, Zaporizhzhia și Herson, 

„ Ocupanții ruși au lansat în timpul zilei (n.r. – de luni) 2 rachete și 6 lovituri aeriene și au efectuat peste 20 de atacuri cu sistemele de rachete, inclusiv asupra infrastructurii civile din regiunile Harkov, Zaporojie și Herson. Există morți și răniți printre civili”, se arată în mesaj.

Avocatul Poporului din Turcia, Seref Malkok, a declarat că Ucraina și Rusia discută despre un schimb masiv de prizonieri, care ar putea include 1.000 de persoane.

„La întâlnirea la care am participat,Avocatul Poporului din Ucraina ucrainean a predat părții ruse o listă de 800 de persoane . Avocatul poporului rus a predat, la rândul său, o listă cu 200 de persoane omologului său ucrainean. Listele cuprind în principal prizonieri răniți. Dar discuțille nu se limitează la asta. Sunt mii de copii, sunt femei, sunt și alte probleme”, a spus Seref Malkok.

Oficialul turc a adăugat că la finalul negocierilor, Avocații Poporului din Ucraina și Federației Ruse au ajuns la un acord de principiu cu privire la aproximativ 40 de modificări ale listelor, dintre care majoritatea includeau prizonieri răniți.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a reînnoit luni, în cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său rus, Vladimir Putin, oferta de a ajuta la medierea între Moscova și Kiev pentru a pune capăt conflictului din Ucraina.

„În timpul convorbirii, președintele Erdogan a reiterat că Turcia este pregătită să își asume sarcina de a facilita și de a media pentru stabilirea unei păci durabile între Rusia și Ucraina”, a transmis biroul lui Erdogan, într-un comunicat de presă, potrivit Al Jazeera.

Marea Britanie va trimite o escadrilă de tancuri Challenger 2 în Ucraina pentru a ajuta la respingerea invaziei Rusiei, a confirmat luni secretarul britanic al Apărării, Ben Wallace, potrivit The Guardian.

Vorbind în Camera Comunelor, Wallace a declarat că Rusia „a eșuat în mod evident în a înfrânge voința poporului ucrainean” și că a „reușit să piardă un număr semnificativ de generali și ofițeri comandanți”.

“Ne-am aștepta acum la o tendință de revenire la o ofensivă rusă, indiferent cât de multe pierderi de vieți omenești o însoțesc”, a spus secretarul britanic al Apărării.

Aliații Ucrainei trebuie să „accelereze eforturile noastre colective pentru a menține în mod dramatic, economic și militar presiunea” asupra președintelui Vladimir Putin, a adăugat Wallace.

Anunțând ceea ce el a descris drept „cel mai important pachet de luptă până în prezent pentru a accelera succesul ucrainean”, Ben Wallace a spus că Regatul Unit va trimite o escadrilă de tancuri Challenge 2.

Anunțul face din Marea Britanie prima putere occidentală care le furnizează ucrainenilor tancuri de luptă principale, care vor fi folosite pentru a ajuta la antrenarea trupelor ucrainene, și va spori și mai mult presiunea asupra Germaniei pentru a aproba o livrare mai amplă de vehicule blindate săptămâna aceasta.

În cadrul unei convorbiri telefonice cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, sâmbătă, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a confirmat pentru prima dată că Marea Britanie intenționează să furnizeze Kievului un mic număr de tancuri Challenger 2.

După convorbirea telefonică, un purtător de cuvânt al premierului Sunak a declarat că oferta de tancuri Challenger 2 și de sisteme de artilerie suplimentare este un semn al „ambiției Marii Britanii de a intensifica sprijinul nostru pentru Ucraina”.

În replică, Kremlinul a afirmat luni că tancurile Challenger 2 „vor arde” pe câmpul de luptă și a susținut că livrările sunt o încercare de a prelungi conflictul.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat luni că a examinat resturile muniției care a lovit sâmbătă o clădire de apartamente din orașul Dnipro și că aceasta a fost identificată ca fiind o rachetă de croazieră, informează CNN.

SBU a numit, de asemenea, șase membri ai armatei ruse despre care a afirmat că au fost implicați în atac, potrivit a ceea ce serviciul secret ucrainean a descris ca fiind concluziile „anchetei preliminare”.

„Ca urmare a inspecției la locul tragediei, a fost confirmat preliminar tipul de rachetă de croazieră rusă Kh-22, cu care inamicul a lovit clădirea rezidențială”, a transmis luni SBU, într-un comunicat.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat luni că o rachetă a apărării antiaeriene ucrainene a lovit clădirea de apartamente, fără a prezenta dovezi.

„Fiecare crimă de război rusă are un autor cu nume și prenume”, a declarat șeful SBU, Vasyl Maliuk, în comunicat. „Serviciul de Securitate îi va identifica și publica numele tuturor acestora – astfel încât niciun criminal să nu scape de pedeapsă”, a adăugat Maliuk.

Peste 7.000 de civili au fost uciși în Ucraina de când a început invazia rusă, a anunțat Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR), potrivit Al Jazeera.

„Cele mai multe dintre victimele civile înregistrate au fost cauzate de utilizarea armelor explozive cu efecte pe arii extinse, inclusiv bombardamente cu artilerie grea, sisteme de rachete cu lansare multiplă, rachete și lovituri aeriene”, se arată într-un comunicat al OHCHR.

Biroul ONU pentru drepturile omului a precizat că a reușit să confirme 7.031 de morți în rândul civililor.

Bilanțul real ar putea fi „considerabil mai mare”, a adăugat OHCHR, din cauza lipsei de informații din zonele în care se dau luptele sunt cele mai intense.

Cele mai multe dintre decesele înregistrate în rândul civililor, 6.536, au avut loc în zonele controlate de guvernul ucrainean, comparativ cu 495 înregistrate în zonele controlate de Rusia.

OHCHR nu a atribuit responsabilitatea pentru aceste decese.

Preşedintele rus Vladimir Putin se pregăteşte pentru un război de uzură pe termen lung după ce şi-a dat seama că nu va putea prelua rapid controlul asupra Ucrainei, susține Direcţia Principală de Informaţii din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării (GUR), potrivit publicației Ukrainska Pravda, preluată de Agerpres.

„Faptul că Rusia se pregăteşte de un război de lungă durată înseamnă că inamicul înţelege că planul său de a cuceri rapid Ucraina este imposibil de pus în aplicare. În consecinţă, în prezent, Putin ia în considerare opţiunea unui război de uzură pe termen lung”, a declarat purtătorul de cuvânt al GUR, Andrii Iusov.

Mai multe detalii: Serviciul militar ucrainean de informații: Putin se pregăteşte pentru un lung război de uzură în Ucraina

Kremlinul neagă responsabilitatea pentru atacul cu rachete asupra unui bloc de apartamente din orașul Dnipro, care a ucis cel puțin 40 de oameni, informează Al Jazeera.

„Forțele armate ruse nu lovesc clădiri rezidențiale sau infrastructură socială. Ele lovesc ținte militare”, a declarat presei Dmitri Peskov, înainte ca purtătorul de cuvânt al Kremlinului să se refere la „concluzia unor reprezentanți ai părții ucrainene” potrivit căreia atacul ar fi putut fi provocat de sistemele de apărare aeriană.

Kievul susține că imobilul de apartamente a fost lovit sâmbătă de o rachetă rusească navă-navă pe care Ucraina nu are capacitatea de a o doborî.

Atacul de la Dnipro a produs cel mai mare număr de morți în rândul civililor în cadrul celei mai recente serii de atacuri cu rachete efectuate de trupele Moscovei.

Forţele Navale Române au anunţat luni că elementul de rachetă descoperit pe teritoriul României nu conținea materiale periculoase şi a făcut parte dintr-o rachetă antiaeriană sol-aer lansată de un sistem de rachete produse în Rusia. În contextul războiului din Ucraina, „este posibil ca, în perioada următoare, curenții marini să mai aducă astfel de elemente”, se arată în comunicatul oficial.

„În urma analizei realizate la faţa locului de către reprezentanţii ISU Dobrogea, obiectul a fost identificat ca fiind un motor de start de la o rachetă. Specialiştii Forţelor Navale Române au preluat luni, 16 ianuarie, de la ISU Dobrogea, corpul de rachetă şi l-au depozitat, în siguranţă, la sediul unei structuri acreditate, pentru cercetarea acestuia”, au transmis Forțele Navale.

Mai multe detalii: Corpul de rachetă găsit la malul mării, în județul Constanța, este „de proveniență rusească”, anunță Forțele Navale

Președintele rus Vladimir Putin nu a reușit să distrugă industria germană pe fondul războiului său din Ucraina, a afirmat luni, 16 ianuarie, ministrul german al economiei, Robert Habeck, într-o conferință, acesta arătându-se optimist în ceea ce privește alimentarea cu gaze a țării sale în următorii doi ani, informează CNN.

„A fost planul lui Putin să provoace o prăbușire a industriei germane, dar planul său a eșuat”, a declarat Habeck la Berlin, în cadrul unei conferințe pe teme de energie, găzduită de ziarul economic Handelsblatt.

Habeck a adăugat că speră ca până în 2024 criza energetică a Germaniei să fie depășită, precizând că, datorită construcției rapide a infrastructurii de import de gaze, se așteaptă ca instalațiile de stocare a gazelor să fie pline pentru 2023 și până în iarna anului 2024.

Mai multe detalii: Ministrul german al economiei spune că Putin nu a reușit să distrugă industria Germaniei prin intermediul războiului din Ucraina

Kremlinul a anunțat că președintele rus Vladimir Putin și omologul său turc Recep Tayyip Erdogan au avut o convorbire telefonică în care au discutat despre Ucraina, informează Al Jazeera.

„Schimbul de opinii privind situația din jurul Ucrainei a continuat”, a precizat Kremlinul.

Președinția rusă a adăugat că problema unui schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina a fost ridicată în urma discuțiilor dintre comisarii pentru drepturile omului din ambele țări, care au avut loc săptămâna trecută în Turcia.

„Vladimir Putin a atras atenția asupra liniei distructive a regimului de la Kiev, care se bazează pe intensificarea ostilităților cu sprijinul sponsorilor occidentali, care măresc volumul de arme și echipamente militare transferate”, a precizat Kremlinul, într-un comunicat de presă.

Putin și Erdogan au discutat, de asemenea, despre exporturile de cereale, modalitățile de deblocare a îngrășămintelor rusești și chestiunea energiei.

„Printre priorități se numără cooperarea în sectorul energetic, inclusiv furnizarea de gaze naturale rusești și crearea unui hub regional de gaze în Turcia”, a mai transmis Kremlinul.

Guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kirilenko, a anunțat luni că atacurile rușilor din ultimele 24 de ore au ucis un civil și au rănit alți șapte oameni în această regiune, informează The Kyiv Independent.

O persoană a fost ucisă în Soledar, un oraș situat la aproximativ 20 de kilometri nord de Bahmut, unde au loc lupte crâncene între forțele ucrainene și cele ruse.

Serhiy Cherevaty, un purtător de cuvânt al Comandamentului Militar de Est, a anunțat luni că, în ultimele 24 de ore, trupele ruse au bombardat Bahmut de 259 de ori.

Cherevaty a mai spus că Soledar a fost bombardat de 134 de ori.

Potrivit acestuia, trupele ruse „încearcă să desfășoare o ofensivă în direcția Avdiivka”, un oraș din regiunea Donețk.

Rusia susține că a cucerit Soledarul, dar Ucraina continuă să nege acest lucru s-a întâmplat.

La începutul zilei de luni, Ministerul britanic al Apărării a transmis, în evaluarea sa asupra situației de pe front, că forțele armate ucrainene „aproape sigur” au menținut pozițiile din Soledar începând din 15 ianuarie, în fața asalturilor grupului de mercenari Wagner.

Aproximativ 100 de soldați ucraineni au sosit luni la baza de antrenament Fort Still din Oklahoma, unde vor fi instruiți pentru a utiliza sistemele de apărare antiaeriană Patriot, anunță Fox News, potrivit The Kyiv Independent.

Duminică, 15 ianuarie, soldații ucraineni au început, de asemenea, antrenamentul în Germania pentru a putea folosi sistemele de rachete Patriot.

Statele Unite au anunțat în luna decembrie, înainte de vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Washington, că vor furniza Ucrainei sisteme Patriot.

Sistemul Patriot este cea mai avansată armă de apărare antiaeriană din arsenalul SUA, pe care Kievul o cere de mult timp.

Livrarea sistemelor Patriot are ca scop îmbunătățirea semnificativă a apărării orașelor ucrainene și a infrastructurii critice împotriva atacurilor repetate cu rachete rusești. Germania s-a angajat, de asemenea, la începutul lunii ianuarie, să trimită Ucrainei o baterie Patriot.

Lovitura extrem de sângeroasă a forţelor ruse împotriva unui imobil rezidenţial din Dnipro, centrul administrativ al regiunii Dnepropetrovsk din estul Ucrainei, reprezintă o „crimă de război” pentru care cei responsabili trebuie să fie urmăriţi penal, a transmis luni preşedinţia suedeză a Consiliului UE, transmit AFP şi Reuters.

Suedia condamnă atacurile ruseşti împotriva infrastructurii ucrainene şi a obiectivelor civile, inclusiv atacul împotriva unui bloc de apartamente din Dnipro, a declarat într-o conferinţă de presă comună susţinută de premierul suedez Ulf Kristersson cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel.

Kristersson a condamnat „atacul oribil”, subliniind că printre victime se numără şi copii.

„Guvernul suedez condamnă în termenii cei mai fermi atacurile continue şi sistemice ale Rusiei împotriva civililor, obiectivelor civile şi infrastructurii critice, inclusiv atacul de sâmbătă asupra unui bloc de apartamente din oraşul Dnipro”, a declarat Kristersson, a cărui ţară asigură de la începutul anului preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, potrivit Agerpres.

„Atacurile intenţionate împotriva civililor sunt crime de război, iar cei care sunt responsabili de ele trebuie să fie urmăriţi penal atât timp cât va fi necesar”, a adăugat el, în contextul în care o lovitură efectuată sâmbătă a ucis zeci civili într-un bloc de nouă etaje din Dnipro şi pentru care Kremlinul a negat orice responsabilitate.

Conform agenţiei ucrainene de presă Unian, bilanţul bombardamentului asupra imobilului din Dnipro a ajuns luni la 40 de morţi, între care trei copii, şi 75 de răniţi, între care 14 copii, iar numărul victimelor ar putea în continuare să crească pe măsură ce acţiunile de căutare avansează.

Radiodifuzorul de stat ucrainean Suspilne a anunțat pe canalul său de știri de pe Telegram că, potrivit corespondenților săi, au fost auzite explozii în Herson, scrie The Gurdian.

Rusia l-a sancționat pe ministrul britanic de externe, James Cleverly, potrivit unui mesaj postat luni pe Twitter de acesta, informează CNN și The Guardian.

„Am fost sancționat de guvernul rus. Bine”, a afirmat șeful diplomației britanice. „Dacă acesta este prețul pentru susținerea libertății ucrainene, atunci sunt fericit să fiu sancționat”, a adăugat James Cleverly.

El se alătură astfel unei liste de sute de politicieni și personalități publice care au fost sancționate de Moscova de la începutul războiului din Ucraina, notează Sky News.

Boris Johnson, Liz Truss și Keir Starmer au primit interdicție de a intra în Rusia în luna august a anului trecut.

Pe lângă oamenii politici britanici, jurnaliștii Piers Morgan și Robert Peston au fost, de asemenea, incluși pe lista neagră a Kremlinului.

Preşedintele clubului de fotbal Şahtior Doneţk, Rinat Ahmetov, cel mai bogat om din Ucraina, a anunţat că va dona suma de 25 de milioane de dolari pentru a-i ajuta pe soldaţii ucraineni care luptă împotriva invadatorilor ruşi, precum și familiile acestora, informează Agerpres citând site-ul oficial al clubului ucrainean.

Ahmetov a lansat proiectul „Heart of Azovstal” (Inima Azovstalului), care constă în ajutorarea soldaţilor care au apărat oraşul-port Mariupol.

„Am decis să demarez acest proiect pentru a-i ajuta pe apărătorii oraşului Mariupol şi familiile soldaţilor căzuţi. Datorită lor, sacrificiului şi curajului lor de a respinge inamicul în primele luni de război, simţim astăzi cu toţii inevitabila victorie a Ucrainei. Astăzi aloc 25 de milioane de dolari pentru a-i ajuta pe soldaţi şi apărătorii noştri, precum şi familiile lor. Banii vor fi folosiţi pentru a acoperi diverse nevoi – de la furnizarea de tratament medical şi asistență psihologică, până la satisfacerea unor solicitări specifice”, a precizat Rinat Ahmetov.

Mai multe detalii: Rinat Ahmetov a donat armatei ucrainene 25 de milioane de dolari, destinați apărătorilor de la Mariupol, după vânzarea unui fotbalist

Trupele ruse au bombardat regiunea Herson cu artilerie, lovind mai multe case, un spital de copii și un orfelinat în dimineața zilei de luni, a anunțat guvernatorul acestei regiuni, Iaroslav Ianușevici, potrivit The Kyiv Independent.

O persoană a fost ucisă în urma unui bombardament asupra unei case, a precizat Ianușevici.

„Femeia a murit pe loc din cauza rănilor provocate de șrapnel”, a adăugat guvernatorul regional.

Anterior în cursul zilei, Ianușevici a anunțat că forțele ruse au bombardat duminică regiunea Herson de 90 de ori, omorând trei persoane și rănind alte 14.

Forțele ucrainene au eliberat orașul Herson și malul vestic al râului Nipru din regiunea Herson pe 11 noiembrie, după opt luni de ocupație rusă.

De atunci, armata rusă a bombardat aproape zilnic partea din regiunea Herson aflată sub control ucrainean.

Ucraina se așteaptă să primească săptămâna aceasta prima tranșă de 3 miliarde de euro (3,25 miliarde de dolari) din pachetul de sprijin de 18 miliarde de euro (19,5 miliarde de dolari) din partea Uniunii Europene, a anunțat premierul ucrainean Denis Șmihal, potrivit Al Jazeera.

„Ucraina și UE tocmai au semnat un memorandum de înțelegere privind acordarea unei asistențe macrofinanciare în valoare de 18 miliarde de euro”, a scris Șmihal, pe Twitter.

„Ne așteptăm să primim o tranșă de 3 miliarde de euro săptămâna aceasta. Multe mulțumiri Ursulei von der Leyen și lui Valdis Dombrovskis. Acest lucru va contribui la menținerea stabilității macroeconomice”, a precizat premierul ucrainean.

UE a ajuns la un acord pentru a oferi finanțare Ucrainei în cadrul unui summit desfășurat luna trecută, în condițiile în care Kievul se confruntă cu un deficit de venituri guvernamentale și cu cheltuieli ridicate în lupta împotriva invaziei ruse.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat luni că Germania ar trebui să trimită Ucrainei toate armele de care Kievul are nevoie, inclusiv tancuri, pentru a se apăra împotriva Rusiei, informează Al Jazeera.

Ținând discursul principal în cadrul unei ceremonii care a marcat împlinirea a jumătate de secol de când fostul ministru conservator de finanțe Wolfgang Schaueble este parlamentar, premierul polonez a criticat reticența cancelarului german Olaf Scholz de a trimite armament mai greu.

„Solicit acțiuni decisive din partea guvernului german, astfel încât ca toate tipurile de arme să fie livrate”, a spus Morawiecki, în aplauzele legiuitorilor germani, majoritatea conservatori.

„Bătălia pentru libertate și pentru viitorul nostru se duce în timp ce vorbim… Tancurile nu trebuie lăsate în depozite, ci puse în mâinile lor (ale ucrainenilor)”, a adăugat premierul polonez.

Organismul de supraveghere nucleară din cadrul ONU își extinde prezența în Ucraina pentru a „ajuta la prevenirea unui accident nuclear” în timpul conflictului actual, a anunțat șeful agenției, Rafael Grossi, potrivit The Guardian.

Grossi se află în Ucraina săptămâna aceasta pentru a stabili o „prezență continuă” a experților în materie de siguranță și securitate nucleară la toate instalațiile nucleare ale țării, a transmis Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), în cea mai recentă actualizare a situației din Ucraina.

Se așteaptă ca Grossi să se deplaseze la centralele nucleare din sudul Ucrainei și la cele de la Rivne, precum și la situl de la Cernobîl, pentru a lansa misiunile formate din câte doi experți AIEA la fiecare dintre aceste instalații.

AIEA are deja o prezență permanentă de până la patru experți la centrala nucleară din Zaporojie, iar o echipă de doi membri va staționa, de asemenea, la centrala nucleară din Hmelnițki începând de zilele viitoare.

“În curând, AIEA va fi prezentă permanent la toate instalațiile nucleare din Ucraina, inclusiv la Cernobîl. Acesta este un pas important în activitatea noastră de a ajuta Ucraina în aceste vremuri extrem de dificile și provocatoare. Experții noștri în materie de securitate și siguranță nucleară vor monitoriza situația de la centrale, vor evalua echipamentele și alte nevoi, vor oferi sprijin tehnic și consiliere și vor raporta concluziile lor la sediul central al AIEA”, a afirmat Grossi, într-un comunicat.

Guvernatorul instalat de Rusia în oraşul Sevastopol din Crimeea a afirmat luni că apărarea antiaeriană rusă a doborât zece drone în apropierea oraşului, în ceea ce al a numit un ”atac ucrainean eşuat”, informează agenția Reuters, citată de Agerpres.

Potrivit guvernatorului Mihail Razvojaev, toate dronele au fost doborâte deasupra mării de apărarea antiaeriană şi de flota rusă de la Marea Neagră, fără pagube asupra infrastructurii. El a negat relatările presei ucrainene conform cărora au fost explozii în oraşul Sevastopol.

Acest oraş, unde se află baza flotei ruse de la Marea Neagră, a fost atacat de mai multe ori cu drone şi rachete de trupele ucrainene de când a început în februarie anul trecut invazia rusă asupra Ucrainei. Într-un astfel de atac, în octombrie, au fost folosite 16 drone aeriene şi maritime care au avut ca ţintă portul Sevastopol şi care, potrivit Moscovei, au fost distruse înainte de a-şi atinge ţinta.

Kremlinul a negat luni, 16 ianuarie, existența vreunui conflict între Ministerul rus al Apărării și grupul de mercenari Wagner, relatează Reuters.

Purtătorul de cuvânt al președinției ruse a catalogat aceste informații drept „manipulări” mediatice, adăugând că Rusia recunoaște atât eroismul soldaților ruși, cât și al luptătorilor Wagner.

„În ceea ce privește eventualele conflicte, acestea sunt în principal produse ale manipulărilor informaționale, care sunt (…) uneori aranjate de adversarii noștri informaționali, dar uneori prietenii noștri se comportă în așa fel încât nu mai e nevoie de astfel de dușmani”, a spus Peskov.

Informațiile despre posibile tensiuni între gruparea Wagner și Ministerul Apărării au ieșit la iveală la finalul săptămânii trecute după ce instituția condusă de Serghei Șoigu a revendicat cucerirea orașului ucrainean Soledar – fapt contestat de către Kiev –, dar nu a făcut nicio mențiune despre rolul jucat de soldații Wagner în lupte. După criticile lui Evgheni Prigojin, șeful Wagner, Ministerul a lăudat „acțiunile curajoase și altruiste” ale luptătorilor grupării.

Mai multe informații: Kremlinul afirmă că nu există niciun conflict între gruparea Wagner și Ministerul rus al Apărării și denunță „manipulări mediatice”

Locuitorii din regiunea ucraineană Cernihiv, care se învecinează atât cu Rusia, cât și cu Belarus, au fost anunțați să se aștepte ca sirenele de raid aerian să se înmulțească „semnificativ” în următoarele două săptămâni din cauza exercițiilor militare comune Belarus-Rusia, relatează CNN.

”Numărul alarmelor de raid aerian pe teritoriul regiunii Cernihiv și al întregii țări ar putea crește semnificativ”, a declarat luni Viacheslav Chaus, șeful administrației militare regionale din Cernihiv.

Rusia și Belarus au început luni exerciții comune ale forțelor aeriene. Ministerul belarus al Apărării a declarat că exercițiile vor ”spori compatibilitatea operațională în îndeplinirea în comun a misiunilor de antrenament de luptă”.

Exercițiile urmează să se desfășoare între 16 ianuarie și 1 februarie.

Trupele ucrainene ”lansează un foc constant asupra inamicului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Grupului de Est al forțelor armate ale Kievului, Serhii Cherevatyi, adăugând că ”Ucraina își menține pozițiile în oraș” și ”continuă să desfășoare ostilități”, relatează CNN.

Rusia a anunțat vineri, 13 ianuarie, că forțele sale au cucerit micul oraș din estul Ucrainei după săptămâni de lupte aprige, informație pe care Kievul o neagă.

Capturarea orașului Soledar ar reprezenta o victorie simbolică pentru președintele rus Vladimir Putin, după un lung șir de eșecuri militare, precizează postul american, care adaugă că totuși, orașul nu este extrem de important din punct de vedere strategic, iar capturarea sa nu ar sugera o capitulare semnificativă a forțelor ucrainene și nici o schimbare substanțială în cursul războiului.

Guvernatorul Mikhail Razvozhaev, instalat de Moscova în Crimeea, a anunțat, într-o postare pe Telegram, că șapte drone ucrainene au fost ”doborâte deasupra mării” în apropiere de Sevastopol, ”de forțele de apărare aeriană și de Flota noastră din Marea Neagră”, relatează CNN.

Atacul a fost o ”psyop” (operațiune psihologică) a forțelor ucrainene, a declarat Razvozhaev, adăugând că nu au avut loc explozii în oraș și că nu au fost înregistrate pagube.

”Totul este calm”, a mai precizat el.

Bilanțul morților în urma atacului cu rachete asupra blocului din Dnipro a ajuns la 40 de persoane, dintre care trei sunt copii, anunță Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență, citat de Ukrainska Pravda.

”Până la ora 13.00, 16 ianuarie, 39 de persoane (dintre care șase copii) au fost salvate, 40 de persoane au murit, dintre care trei copii, 75 de persoane au fost rănite (dintre care 14 copii), au fost primite 46 de rapoarte despre persoane dispărute (12 dintre ele au fost identificate)”, precizează Serviciul pentru Situații de Urgență pe Telegram.

Autoritățile ucrainene mai anunță că psihologii Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență au oferit asistență pentru 98 de victime.

Între timp ”operațiunile de căutare și salvare și de demontare a elementelor structurale periculoase continuă. Serviciile publice au îndepărtat peste 8.000 de tone de moloz și 41 de vehicule avariate”, mai precizează sursa citată.

La intervenție participă 544 de persoane și 75 de unități de echipamente.

Kremlinul avertizează Occidentul că furnizarea de noi arme mai avansate către Ucraina nu va schimba cursul războiului. Tancurile pe care Marea Britanie intenționează să le trimită în Ucraina ”vor arde”, a transmis Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, citat de The Guardian.

”Ei se folosesc de Ucraina ca de un instrument pentru a-și atinge obiectivele antirusești. Aceste tancuri ard și vor arde la fel ca restul”, a declarat Peskov.

Marea Britanie a anunțat sâmbătă că va trimite 14 dintre tancurile sale de luptă Challenger 2 în Ucraina în următoarele săptămâni.

Peskov a adăugat că noile livrări de echipamente militare nu vor schimba situația de pe teren.

Mai multe informații: Rusia spune că tancurile britanice care vor fi trimise în Ucraina ”vor arde la fel ca restul”

Creșterea deficitului din sistemul energetic este asociată cu o scădere a producției de energie din cauza atacurilor asupra infrastructurii. În nouă regiuni au fost introduse opriri de urgență ale alimentării, relatează publicația Pravda.

”Începând cu ora 11.00, restabilirea sistemului energetic continuă după cel de-al 12-lea atac masiv cu rachete inamice din 14 ianuarie. Deficitul în sistemul energetic a crescut semnificativ. Acest lucru se întâmplă din cauza scăderii producției de energie electrică ca urmare a atacurilor cu rachete asupra centralelor electrice. Se suprapune, de asemenea, peste o creștere a consumului asociată cu începutul săptămânii de lucru”, a precizat compania energetică de stat.

Ukrenergo a subliniat că situația este complicată și de condițiile meteorologice precum rafalele de vânt și temperaturile scăzute care duc la înghețarea firelor. Astfel, există pene de curent în regiunea centrală din cauza deteriorării rețelelor de distribuție.

Cel puțin 36 de persoane, printre care și doi copii, au fost uciși în atacul asupra blocului din Dnipro, a anunțat luni poliția națională a Ucrainei, citată de CNN.

”Molozul de la clădirea înaltă lovită de o rachetă rusească continuă să fie îndepărtat la Dnipro”, a precizat poliția pe Telegram, adăugând că 75 de persoane au fost rănite în urma loviturii.

Operațiunile de căutare și salvare continuă, iar 39 de persoane au fost salvate până în prezent.

O echipă CNN aflată în Dnipro, la locul unde a avut loc bombardamentul de sâmbătă asupra blocului de apartamente, a relatat că luni dimineață au fost auzite sirene de raid aerian.

Tot luni, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că atacul din Dnipro a fost rezultatul unor contramisiuni și al apărării aeriene.

Peskov a declarat, răspunzând unei întrebări despre atac, că forțele armate ruse lovesc doar ”împotriva țintelor militare, fie că sunt evidente sau mascate”, și nu împotriva clădirilor rezidențiale.

Statul Major General al Ucrainei a raportat luni, 16 ianuarie, că de la începutul războiului, forțele ruse au pierdut 116.080 de soldați, relatează The Kyiv Independent.

Potrivit estimărilor Ucrainei, printre pierderile suferite de Moscova în cele aproape 11 luni de conflict se numără și:

• 3.118 tancuri
• 6.204 vehicule blindate de luptă
• 4.870 de vehicule și rezervoare de combustibil
• 2.099 de sisteme de artilerie
• 438 de sisteme de rachete cu lansare multiplă
• 220 de sisteme de apărare aeriană
• 286 de avioane
• 276 de elicoptere
• 1.872 de drone
• 17 ambarcațiuni.

Forțele rusești au bombardat de 90 de ori regiunea Herson în cursul zilei de duminică, 15 ianuarie, trei persoane fiind ucise și 14, rănite, a anunțat guvernatorul Iaroslav Ianușevici, citat de The Kyiv Independent.

În atacurile asupra regiunii sudice au fost folosite sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS), artilerie, mortiere și tancuri, a declarat oficialul, adăugând că orașul Herson a fost bombardat de 21 de ori.

Au fost lovite clădirea Crucii Roșii, un spital local, un centru de reabilitare pentru copii cu dizabilități, o fabrică de construcții navale, infrastructura critică și clădiri rezidențiale, a mai spus Ianușevici.

Forțele ucrainene au eliberat orașul Herson, singura capitală regională cucerită de forțele ruse, și malul vestic al râului Nipru, din regiune, la 11 noiembrie, după opt luni de ocupație.

Transportul martim prin strâmtoarea Bosfor a fost suspendat temporar luni, 16 ianuarie, după ce cargobotul MKK 1, care călătorea din Ucraina spre Turcia, a eșuat, a anunțat agenția de transport maritim Tribeca, potrivit Reuters și AFP, preluate de Agerpres.

Nava este încărcată cu 13.000 de tone de mazăre.

Agenția de transport maritim a precizat că nu au fost raportate pagube.

Mai multe informații: O navă cargo din Ucraina, cu 13.000 de tone de alimente, a eșuat în strâmtoarea Bosfor. Traficul maritim a fost întrerupt

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, în discursul său de duminică seară, că lupta pentru orașul estic Soledar este în plină desfășurare și continuă ”fără niciun răgaz”, relatează CNN.

”Bătălia pentru Soledar, pentru Bahmut, pentru întreaga regiune Donețk, pentru regiunea Luhansk continuă fără niciun răgaz, fără nicio oprire”, a spus Zelenski, referindu-se la teritoriile estice care sunt scena unora dintre cele mai grele lupte ale războiului.

Rusia susține că forțele sale au cucerit Soledar după săptămâni de confruntări dure, însă Kievul neagă că orașul este capturat.

Cinci persoane au fost rănite în urma atacului care a vizat, în noaptea de duminică spre luni, orașul ucrainean Zaporojie, anunță Kirilo Timoșenko, adjunctul biroului președintelui Ucrainei, citat de The Guardian.

”Ocupanții au lansat un atac cu rachete asupra centrului regional. Racheta a lovit lângă o clădire cu cinci etaje. Cinci oameni, inclusiv doi copii de nouă și 15 ani, au fost răniți de fragmente de sticlă. Copiii au fost spitalizați. În clădire, ferestrele au fost sparte, structurile de susținere nu au fost afectate”, a precizat oficialul.

Timoșenko a adăugat că într-un atac separat cu rachetă a fost lovită o întreprindere. La fața locului a izbucnit un incendiu. Nu există informații despre victime. Echipajele de salvare intervin.

Informațiile transmise de oficialul ucrainean nu au fost verificate în mod independent, precizează The Guardian.

Armata americană a lansat un program extins și mai sofisticat de pregătire a forțelor ucrainene, care se concentrează pe lupte pe scară largă și este conceput pentru a consolida capacitatea Ucrainei de a recupera teritoriul cucerit de forțele rusești, a declarat duminică generalul Mark A. Milley, președintele Statului Major al SUA, relatează The Guardian, care citează Washington Post.

Antrenamentul a început duminică în zona Grafenwoehr din Germania și va continua timp de câteva săptămâni, a spus generalul.

Prin versiunea inițială a antrenamentului ar urma să treacă aproximativ 500 de soldați, acesta fiind axat pe ceea ce armata numește război cu arme combinate, în care tancurile, artileria, vehiculele de luptă și alte arme sunt ”stratificate pentru a maximiza violența pe care o provoacă”, relatează publicația americană.

”Vrem ca ucrainenii să aibă capacitatea de a-și apăra cu succes țara. Ucraina nu face altceva decât să se apere, ei încearcă să elibereze Ucraina ocupată de Rusia. Va fi nevoie de puțin timp. Cinci, șase, șapte, opt săptămâni, cine știe. Vom vedea ce se va întâmpla aici. Dar este nevoie de acest lucru acum”, a declarat generalul Mark A. Milley.

Forțele ruse au lovit zona Nikopol din regiunea Dnipropetrovsk, în noapte ade 16 ianuarie, anunță șeful administrației militare a regiunii, Valentin Reznicenko, relatează Ukrainska Pravda.

Potrivit oficialului, cel puțin 15 obuze au căzut în comunitățile Marganets și Chervonogryiivsk.

Nicio persoană nu a fost rănită în urma bombardamentelor.

Cele două țări au început luni dimineață exerciții comune ale forțelor aeriene, provocând temeri la Kiev și în Occident că Moscova s-ar putea folosi de aliatul său pentru a lansa o nouă ofensivă terestră în Ucraina, relatează The Guardian.

Potrivit Ministerului Apărării de la Minsk, unități ale forțelor aerospațiale ale Rusiei au ajuns pe aerodromurile din Belarus duminică seara, iar luni, imediat după ora locală 8.00, ministerul a anunțat că au început sarcinile planificate de antrenament de luptă.

Autoritățile de la Minsk au declarat că exercițiile sunt defensive, însă acumularea în curs de desfășurare a trupelor rusești în Belarus, combinată cu un val de activități militare în țară, este un ecou la ceea ce se întâmpla acolo chiar înainte de invazia Rusiei în Ucraina din februarie, când Moscova a folosit țara ca zonă de unde și-a lansat atacul, amintește publicația britanică.

Canalele neoficiale de monitorizare militară de pe Telegram au raportat că o serie de avioane de vânătoare, elicoptere și avioane de transport militar au sosit în Belarus de la începutul anului – opt avioane de vânătoare și patru avioane cargo numai duminică.

În timpul exercițiului tactic de zbor, vor fi implicate toate aerodromurile și terenurile de antrenament ale Forțelor Aeriene și ale Forțelor de Apărare Aeriană ale Belarusului, a precizat ministerul Apărării într-o declarație citată de Reuters.

Ucraina a avertizat în repetate rânduri cu privire la posibile atacuri din partea Belarusului, iar președintele Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că țara sa trebuie să fie pregătită la granița cu fosta republică sovietică.

Kremlinul a negat că a făcut presiuni asupra președintelui belarus Aleksandr Lukașenko pentru a juca un rol mai activ în conflictul din Ucraina. Minskul a declarat că nu va intra în război.

Mai multe detalii: Rusia și Belarus au început exerciții militare comune, provocând temeri de o nouă invazie prin nordul Ucrainei

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) precizează, în cel mai recent raport despre situația din Ucraina, că Moscova caută probabil să ”desfășoare o acțiune decisivă în următoarele șase luni” pentru a recâștiga inițiativa pe câmpul de luptă, după o serie de eșecuri ale forțelor ruse și contraofensive ucrainene de succes, relatează The Kyiv Independent.

Rusia nu a reușit să își atingă cele mai multe dintre obiectivele sale majore în Ucraina de la începutul invaziei. Forțele rusești nu capturat Kievul în primele zile ale războiului și nici nu controlează în totalitate regiunile Donețk și Luhansk. Pe de altă parte, armata ucraineană a eliberat mai mult de 50% din teritoriul ocupat de Rusia din februarie, inclusiv orașul Herson, singura capitală regională pe care forțele Moscovei au reușit să o cucerească.

Campania Rusiei de a viza infrastructura critică a Ucrainei în timpul iernii, într-o încercare de a-i demoraliza pe ucraineni, a fost, de asemenea, un eșec și, în multe privințe, a generat mai mult sprijin pentru cauza Kievului, precizează think-thank-ul american.

Totuși, președintele rus Vladimir Putin și oficialii de la Kremlin au reiterat faptul că nu și-au abandonat obiectivele din Ucraina, iar potrivit ISW, ”există dovezi că el (Putin – n.r.) schimbă aspecte fundamentale ale abordării Rusiei față de război”.

ISW a observat mai multe eforturi rusești care indică o agresiune suplimentară în Ucraina, inclusiv planuri de extindere a armatei ruse prin formarea de noi divizii și creșterea vârstei de recrutare.

Decizia Kremlinului de a-l numi pe generalul Valeri Gherasimov, fostul șef al Statului Major General al Rusiei, în funcția de comandant al Grupului Întrunit de Forțe al Rusiei în Ucraina semnalează, de asemenea, că Putin recentralizează controlul efortului de război, continuă ISW.

Specialiștii americani precizează însă că ”efortul Rusiei de a se pregăti pentru o acțiune strategică decisivă (…) în 2023 nu se exclude reciproc cu eforturile Kremlinului de a crea condițiile pentru un război prelungit”.

Atacul cu rachete rusești care a distrus o secțiune a unei clădiri de apartamente din Dnipro a ucis cel puțin 35 de persoane, inclusiv doi copii, a anunțat guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, Valentin Reznichenko, pe Telegram, relatează The Kyiv Independent. Bilanțul anterior indicase 30 de morți.

Oficialul local a precizat că 39 de persoane au fost salvate de la locul atacului. Cel puțin 75 de oameni au fost răniți, inclusiv 14 copii.

La primele ore ale dimineții de 16 ianuarie, aproximativ 35 de persoane erau încă date dispărute. Operațiunile de căutare continuă.

O școală și o grădiniță au fost avariate în urma bombardamentelor care au vizat regiunea nord-estică Sumî pe 15 ianuarie, relatează The Kyiv Independent. Forțele ruse au atacat regiunea de 44 de ori în ultimele 24 de ore, spune guvernatorul Dmitro Zhivitskii.

Nu au fost raportate victime în urma bombardamentelor.

Cu o zi înainte, forțele rusești au bombardat patru comunități de frontieră din regiune, rănind un vârstnic.

Forțele ruse au lansat rachete asupra centrului și suburbiilor orașului Zaporojie din sud-estul Ucrainei în cursul nopții de 16 ianuarie, a anunțat guvernatorul regiunii cu același nume, Oleksandr Starukh, pe Telegram, relatează The Kyiv Independent.

În urma atacurilor a fost avariată infrastructura civilă, rezidențială și industrială, precizează oficialul.

Trei persoane au fost transportate la spital, inclusiv doi copii de nouă și 15 ani, a anunțat primarul interimar din Zaporojie, Anatoli Kurtev.

Orașul Zaporojie a fost atacat ultima dată de forțele ruse pe 14 ianuarie, în timpul unei lovituri în masă în mai multe zone din Ucraina, în urma căreia cel puțin 30 de persoane au fost ucise și peste 70, rănite, într-un bloc bombardat din Dnipro.

Trupele rusești și-au sporit prezența în anumite părți ale liniei de front din sud-estul regiunii Zaporojie, în timp ce se pregătesc să respingă o posibilă contraofensivă ucraineană în zonă, potrivit lui Evhen Ierin, purtător de cuvânt al comandamentului sudic al forțelor ucrainene.

Părți din regiunea Zaporojie au fost ocupate de forțele ruse încă de la începutul invaziei lansate pe 24 februarie 2022.

Statul Major a transmis pe 15 ianuarie că forțele ucrainene au lansat șapte atacuri asupra bazelor rusești temporare și două atacuri asupra pozițiilor sistemelor de apărare antiaeriană rusești. Forțele ucrainene au lovit și două baze temporare rusești.

Cu toate acestea, Statul Major General a spus că armata rusă „nu are nicio intenție să renunțe la planurile sale de a ocupa întreaga regiune Donețk”, adăugând că forțele ruse au întreprins operațiuni ofensive către Bahmut și Avdiivka.

Forțele ruse au bombardat poziții ucrainene în peste 20 de comunități de lângă Bahmut. De asemenea, au bombardat peste 15 comunități în regiunea Herson, inclusiv orașul Herson.

Parchetul General a Ucrainei a afirmat că racheta Kh-22 care a lovit sâmbătă, 14 ianuarie, un bloc de nouă etaje din orașul Dnipro, putea fi lansată de o singură unitate rusă: Regimentul 52 Gărzi de Aviație pentru Bombardiere Grele.

„Conform informațiilor preliminare, a fost folosită o rachetă Kh-22. Acest tip de rachetă duce la cel mai mare număr de victime umane, deoarece racheta este extrem de imprecisă, are o rată de abatere uriașă [de la cursul său – n.red.]. Prin urmare, utilizarea a unor astfel de arme pentru ținte în zonele dens populate este în mod clar o crimă de război”, a transmis parchetul, citat de Ukrainska Pravda.

„Acest tip de rachetă a fost folosită în Serhiivka și Kremenchuk. Poate fi lansat de o singură unitate rusă, Regimentul 52 Gărzi de Aviație pentru Bombardierele Grele”, completează oficialii ucraineni.

Parchetul General a subliniat că în zona în care a lovit racheta rusă nu există ținte militare.

Explozia din regiunea rusă Belgorod, la granița cu Ucraina, a fost cauzată de manevrarea „nesăbuită” a unei grenade. Trei soldați au fost uciși și 16 răniți după ce detonarea grenadei a dus la o explozie de muniții, relatează Reuters în baza mărturiilor din presa rusă.

Explozia a avut loc într-un centru cultural destinat forțelor armate ruse pentru a stoca muniție, au informat agențiile de presă de stat, invocând serviciile locale de urgență.

Alți opt membri soldați sunt încă dați dispăruți, duminică seara, relatează agenția de știri Interfax.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat într-un interviu pentru ziarul german Handelsblatt, pe 15 ianuarie, că Ucraina se poate aștepta la mai multe livrări de arme grele de la partenerii occidentali în viitorul apropiat.

„Suntem într-o fază crucială a războiului”, a spus el. „De aceea, este important să oferim Ucrainei armele de care are nevoie pentru a câștiga”.

Stoltenberg a adăugat că președintele rus Vladimir Putin „a supraestimat puterea propriilor sale forțe armate”.

„Vedem greșelile lor, lipsa de moral, probleme de conducere, echipamente slabe”, a spus el, dar a atenționat că Rusia nu trebuie subestimată.

Natalia Babachenko, o consilieră a guvernatorului regiunii Dnipropetrovsk, a declarat la televiziunea națională că 30 de persoane au decedat ca urmare a atacului rusesc de sâmbătă care a lovit un bloc de 9 etaje din orașul Dnipro.

Cel puțin 75 de persoane au fost rănite, iar operațiune de căutare și salvare se desfășoară de mai bine de 24 de ore întrucât aproximativ 40 de persoane sunt încă dispărute.

Primarul orașului Dnipro, Boris Filatov, a spus că există șanse „minime” de a mai găsi pe altcineva în viață.